România intră oficial în recesiune tehnică! PIB-ul s-a prăbușit două trimestre la rând, iar datele revizuite schimbă complet imaginea economiei
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică
Conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS), produsul intern brut (PIB) a scăzut în termeni reali cu -1,9% în trimestrul al IV-lea din 2025, comparativ cu trimestrul anterior. În condițiile în care și trimestrul al III-lea din 2025 a fost pe minus (-0,1%, față de -0,2% cât fusese anunțat inițial), România îndeplinește criteriul pentru intrarea în recesiune tehnică, potrivit Profit.ro.
Recesiunea tehnică este definită ca o perioadă în care PIB-ul unei țări scade două trimestre la rând, raportat la trimestrul precedent. Este un indicator strict statistic și diferă de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum ocuparea forței de muncă, producția industrială sau veniturile populației.
Revizuiri majore ale datelor: 2024 și 2025 arată mai slab decât se anunțase
INS a operat revizuiri importante ale datelor anterioare. Astfel, primul trimestru din 2025, estimat inițial la +0,1%, a fost corectat la -0,6%. În plus, primele două trimestre din 2024 au fost marcate fiecare cu -0,4%, ceea ce arată că economia a intrat pentru prima dată în recesiune tehnică chiar la începutul anului electoral 2024.
Pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat totuși un avans modest de +0,6% față de 2024, însă evoluția trimestrială indică o volatilitate accentuată:
2025:
- T1: -0,6%
- T2: +1%
- T3: -0,1%
- T4: -1,9%
2024:
- T1: -0,4%
- T2: -0,4%
- T3: +0,6%
- T4: +1%
Datele arată că economia a revenit temporar în a doua jumătate a lui 2024, pentru ca apoi să intre din nou pe scădere în 2025, cu un singur trimestru pozitiv – al doilea.
Impactul asupra deficitului bugetar și riscurile pentru economie
Revizuirile statistice au o miză majoră. Deficitul bugetar este raportat la dimensiunea economiei, iar estimările inițiale optimiste privind creșterea PIB au permis o politică de împrumut mai agresivă. În lipsa unei creșteri solide, deficitul s-a majorat până la niveluri care au ridicat semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Graficul publicat de INS indică o tendință descendentă a economiei încă de la finalul anului 2022. În contextul în care această stagnare a fost însoțită de o inflație ridicată, specialiștii vorbesc despre un fenomen de tip stagflație – combinația dintre creștere economică slabă și prețuri mari.
România a mai traversat recesiuni tehnice în perioada tranziției economice din anii ’90 și în 2020, pe fondul pandemiei. Noile date arată însă că actualul episod este rezultatul unei încetiniri prelungite, care ridică provocări serioase pentru mediul de afaceri și pentru bugetul public în perioada următoare.
33 Comentarii