Primăria Cluj-Napoca nu administrează doar străzi, parcuri și proiecte publice. În spatele administrației locale funcționează un adevărat „imperiu economic”, format din companii municipale care rulează anual sute de milioane de lei și gestionează active uriașe.

CTP Cluj rămâne mastodontul absolut al sistemului controlat de Primăria Cluj-Napoca

Documentele financiare pe 2025 analizate de Știri de Cluj arată dimensiunea impresionantă a acestei mașinării economice controlate de municipalitate: CTP Cluj, Termoficare Napoca, Domeniul Public, BTarena și Cluj Innovation Park au depășit împreună pragul de 525 de milioane de lei cifră de afaceri și au aproape 2.000 de angajați.

CTP Cluj este cea mai mare companie. A rulat aproximativ 263 de milioane de lei și are aproximativ 1.100 de angajați, fiind de departe cea mai mare structură economică aflată sub controlul Primăriei. Deși consumă multe resurse, totuși compania a încheiat anul și pe profit, cu aproape 4 milioane de lei câștig net.

Termoficare Napoca pare campionul eficienței financiare. Compania a raportat un profit net de aproape 6,9 milioane de lei la o cifră de afaceri de circa 124 milioane de lei, devenind una dintre cele mai profitabile entități ale municipalității. În același timp, Termoficare administrează bunuri publice de peste 355 milioane de lei. Așadar tariful la Termoficare greu de dus pentru clujeni pe perioada iernii, se pare că este foarte rentabil pentru compania din subordinea Primăriei Cluj. 

Domeniul Public Napoca este însă adevăratul „uriaș administrativ” al Clujului

Domeniul Public Napoca este însă adevăratul „uriaș administrativ” al Clujului. Aproape 800 de angajați lucrează în compania care se ocupă de infrastructura urbană, întreținere și lucrări publice. Firma a rulat peste 127 milioane de lei și a înregistrat un profit de aproximativ 3,4 milioane de lei.

La polul opus se află BTarena și Cluj Innovation Park, două structuri mult mai mici, dar extrem de interesante din perspectiva eficienței. Sala Polivalentă a generat profit de peste un milion de lei cu doar 17 angajați, în timp ce Cluj Innovation Park a rămas o companie mică, dar profitabilă, concentrată pe administrarea ecosistemului de business și inovare al orașului.

În spatele discursurilor despre smart city, metrou și dezvoltare europeană se află, de fapt, o adevărată rețea economică locală. Iar cifrele din documentele oficiale arată cât de mare a devenit „motorul financiar” care ține în mișcare Clujul.

Situatie realizată de Știri de Cluj pe baza cifrelor de la Ministerul Finanțelor