Un raport realizat de un dezvoltator imobiliar arată că prețurile din  Cluj-Napoca sunt mult mai mari decât ar trebui, ceea ce face piața imobiliară clujeană să fie una dintre cel mai puțin accesibile din România.

Studiul arată că, o analiză de evaluare indică că proprietățile rezidențiale din Bucuresti sunt în general corect apreciate, în timp ce în Cluj sunt supraevaluate cu cel puțin 20%.

Cădere cu 50% pe piaţa imobiliară din Cluj. Vor dispărea prețurile nesimțite din jungla imobiliară clujeană?

”Sectorul profesioniștilor din domeniul IT bine plătiți din Cluj pare să fie una dintre cauzele impulsului general observat la prețurile rezidențiale din oraș, dar având în vedere concedierile globale recente în sectorul IT, care se așteaptă să continue în 2023, aceasta ar putea fi principala piesă de puzzle lipsă pentru o corecție a prețurilor în oraș”, se arată într-un comunicat al STC Partners dat publicității.

Reprezentanții dezvoltatorului imobiliar estimează că numărul tranzacțiilor ar putea scădea cu până la 30% în 2023 față de 2022, în urma boom-ului din 2021 și a încetinirii deja înregistrate în 2022 în principalele zone metropolitane din România, ceea ce ar însemna o revenire la nivelul anterior pandemiei.

Totodată, accesibilitate bună (prețuri raportate la câștiguri) în București în comparație cu alte capitale europene și o situație care nu seamănă deloc cu bula imobiliară din 2008, Clujul fiind excepția de la această regulă, având cele mai puțin accesibile locuințe din principalele orașe.

De cealaltă parte, raportul mai arată că zonele supraregionale, București, Cluj, Timișoara și Iași, printre cele regionale Brașov, și din cele locale, Oradea și Sibiu, prezintă un bun potențial de a continua dezvoltarea unor piețe rezidențiale dinamice.

Puterea de cumpărare, afectată de condițiile economice actuale

Pe termen scurt, cererea este afectată negativ în toate orașele din cauza pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflației, a creșterii mai mici a câștigurilor, a reorientării economiilor către alte tipuri de investiții (depozite la termen, obligațiuni guvernamentale, etc.), a efectului negativ al avuției, precum și a costurilor record de finanțare ipotecară.

Necesitatea generală de a trece de la stocul vechi existent la locuințele moderne noi este un factor decisiv care va continua să acționeze favorabil pentru noile dezvoltări – un număr semnificativ de locuințe noi este necesar în zonele metropolitane dinamice pentru a aborda pierderea viitoare a stocului învechit, o problemă care nu este abordată sau discutată pe scară largă, cu implicații sociale importante.

Dimensiunea acestor factori negativi nu o să provoace perturbări generale la nivelul pieței, ceea ce este de așteptat să se întâmple în anumite piețe internaționale dezvoltate, deoarece există încă o mulțime de numerar disponibil pentru tranzacțiile imobiliare, iar creditele ipotecare nu reprezintă un factor cheie al cererii, fiind cel mai puțin dezvoltat dintre toate țările din UE. În cazul în care se vor observa corecții, acest lucru o să fie localizat și determinat de anumite segmente de piață, intensitatea concurenței sau motivele vânzătorilor.

Se preconizează ca numărul de noi livrări sa rămână relativ stabil sau mai mic decât cel observat în ultima perioadă la nivelul orașelor, având în vedere activitatea de autorizare, precum și o abordare de tip "wait & see" a multor dezvoltatori, cauzată de perspectivele macroeconomice, precum și de creșterea costurilor de construcție, accesul mai dificil la finanțare și standardul de construcție nZEB fiind obligatoriu din 2021.