Calea ferată Cluj-Oradea riscă să piardă finanțarea PNRR. Tronsoane care trebuie să fie gata în august 2026 nu au încă proiectarea finalizată


Lucrările la Magistrala feroviară M300 Cluj-Oradea avansează prea încet față de termenele asumate pentru finanțarea europeană prin PNRR.

Asociația Pro infrastructură atrage atenția că lucrările la cei 166,5 kilometri care trebuie electrificați și modernizați între Cluj-Napoca și granița cu Ungaria înaintează bine pe unele tronsoane, dar pe altele nu înaintează deloc : ”Dacă pe primele două tronsoane dinspre Cluj-Napoca sperăm să se reia circulația în prima parte a anului viitor, pe celelalte două doar putem visa la trafic pe ambele fire la final de 2026.”

Conform raportului oficial oferit de CFR luna trecută pentru sfârșit de ianuarie 2025, stadiul fizic al lucrărilor este 23% pe lotul 1 (Cluj-Aghireșu), 32% pe Aghireșu-Poieni, doar 4,5% pe Poieni-Aleșd (include defileul, zona cea mai dificilă de pe traseu), respectiv 10% pe Aleșd-Frontieră Ungaria. 

cale ferata clujj oradea 2.jpg

Asociația menționează și ce ar trebui făcut de urgență pentru a nu se pierde toți banii:

Teoretic, jalonul PNRR cere ca lucrările să fie gata în august 2026 ca să și fie decontate de la Bruxelles. În condițiile cifrelor de progres amintite în paragraful anterior și a diverselor blocaje, mai ales pe lotul 3 unde încă se proiectează și nu avem autorizație de construire emisă peste tot, este practic o garanție că România va pierde bani europeni (și) de pe acest coridor feroviar. Întrebarea este câți.

Ca să se reducă pierderile financiare din PNRR, trebuie ca proiectarea pe Poieni-Aleșd și emiterea autorizației de construire să devină realitate în următoarele 3-4 luni, maxim, și să se rezolve cât mai rapid celelalte blocaje, cum ar fi tranșarea situației gării Poieni. Și antreprenorii de pe toate loturile să se autodepășească: Alstom-Arcada pe primele două tronsoane dinspre Cluj-Napoca, FCC-Gülermak pe cel mai dificil sector, respectiv WeBuild-Pizzarotti pe capătul vestic.

Cele patru secțiuni au termene contractuale de execuție de 36 de luni fiecare, iar autorizațiile de construire au fost emise în 2024 pe diverse bucăți, însă nu peste tot. Faceți voi calculul matematic, chiar în condițiile unei mobilizări exemplare a constructorilor care ar putea teoretic, pe ici pe colo, să mai recupereze din întârzieri, într-un scenariu (foarte) optimist.” transmite Pro Infrastructură.

Comentarii Facebook