Marti 31 Ianuarie

BNR: Ca să-ți iei un apartament de două camere în Cluj muncești cam tot atât cât ai munci pentru unul similar în Viena. Clujul, un oraș supraevaluat!


În ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe. Acestea sunt concluziile unui capitol din Raportul de Stabilitate publicat de Banca Națională, care arată cum se poziționează România pe piața imobiliară comparativ cu țările din jur, scrie Hotnews.ro.

Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR. În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.

Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București

Probleme persistente pe piața imobiliară rezidențială din România sunt reprezentate de disparitățile în plan regional în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Aceste probleme urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor.

Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București. Încă aproximativ 28 la sută din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.

În București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate, arată Banca Centrală.

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător

Cel mai redus număr al tranzacțiilor se constată în județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj (sub 0,6 la sută din numărul tranzacțiilor au loc în fiecare dintre aceste județe). O proporție importantă din tranzacțiile de unități individuale sunt finanțate prin credit bancar (circa 38 la sută).

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător și includ: taxa de timbru, taxele notariale și taxa de înregistrare și între 3 la sută și 6 la sută pentru vânzător.

Cele mai mari costuri de tranzacționare sunt înregistrate în Franța, Malta sau Belgia, însă în Bulgaria, Cehia sau Polonia costurile de tranzacționare a bunurilor imobiliare sunt inferioare celor consemnate în România.

Prețurile proprietăților rezidențiale au crescut în România în prima jumătate din anul 2022 cu 8,5%

Conform datelor la septembrie 2022, indicele costului de construcție aferent segmentului clădirilor rezidențiale a înregistrat o rată anuală de creștere de 14,3 la sută, pe fondul creșterii cheltuielilor cu materiile prime, precum și a problemelor în lanțurile de aprovizionare. Creșterea costurilor de construcție este de natură să pună presiune în continuare asupra creșterii prețurilor imobiliare.

Prețurile proprietăților rezidențiale au crescut în România în prima jumătate din anul 2022 (+8,5 la sută în termeni anuali), menținându-se însă la cel mai redus nivel din regiune și, totodată, sub media Uniunii Europene (+10 la sută) și a celei aferente zonei euro (+9,3 la sută). Totodată, pe parcursul ultimilor 10 ani, dinamica prețurilor proprietăților rezidențiale din România a fost mai redusă comparativ cu cea a prețurilor din regiune.

Evoluțiile prețurilor din perioada următoare depind de o serie de factori precum condițiile macroeconomice, înăsprirea generalizată a condițiilor de finanțare pe fondul creșterii ratelor de dobândă și majorarea incertitudinilor în noul context geopolitic. Aceștia sunt de natură să diminueze cererea potențială din partea populației și, implicit, să tempereze creșterea prețurilor imobiliare.

Comentarii Facebook