Aletta și Eduard nu sunt singurele victime spulberate pe trotuarele Clujului: „78 de accidente rutiere grave, 7 decese și 72 de persoane rănite grav”
Un nou semnal de alarmă privind siguranța rutieră în Cluj-Napoca a fost tras după accidentul tragic din 16 martie, petrecut în centrul orașului, unde o tânără însărcinată de 30 de ani a murit pe trotuar, lovită în urma coliziunii dintre două autoturisme. Cazul a stârnit reacții puternice în rândul comunității și a readus în prim-plan problema accidentelor grave din oraș.
Aletta și Eduard nu sunt singurele victime spulberate pe trotuarele Clujului
Acum, datele prezentate de ecologul Tibor Hartel arată o realitate îngrijorătoare: în 2025, în Cluj-Napoca au fost raportate 78 de accidente rutiere grave, soldate cu 7 decese și 72 de persoane rănite grav. La nivelul întregului județ, bilanțul este și mai sever: 176 de accidente grave dintr-un total de 1.067 de incidente rutiere și peste 50 de persoane decedate.
„Aceste cifre înseamnă oameni omorâți sau mutilați, adesea din vina altora. Înseamnă tragedii, suferință”, a transmis Hartel, subliniind că astfel de evenimente nu mai pot fi considerate simple accidente inevitabile. Potrivit acestuia, problema ține de siguranța publică și de modul în care este gestionată mobilitatea urbană. Hartel acuză lipsa unor măsuri ferme și spune că tragediile continuă din cauza inerției administrative și a lipsei de voință politică.
„Cluj-Napoca are resursele, expertiza și instrumentele pentru a reduce drastic aceste tragedii. Ceea ce lipsește este voința politică de a pune viața oamenilor deasupra inerției administrative”, a transmis acesta. Accidentul recent nu este un caz izolat. În 2024, un elev, Eduard, a fost lovit pe trotuar pe strada Avram Iancu, după ce un șofer începător a pierdut controlul volanului. Deși autoritățile au anunțat atunci măsuri pentru creșterea siguranței în zona școlilor, criticii susțin că schimbările întârzie, iar efectele sunt limitate.
Hartel susține că există deja modele funcționale în alte orașe și că soluțiile nu sunt nici noi, nici imposibile. Printre măsurile propuse sau susținute de acesta se numără:
- Reducerea limitelor de viteză în oraș, în special la 30 km/h în zonele urbane și chiar mai jos în zonele intens circulate de pietoni
- Calmarea traficului prin introducerea de limitatoare de viteză, îngustarea benzilor și elemente fizice care obligă șoferii să circule mai prudent
- Reorganizarea intersecțiilor periculoase, astfel încât să fie eliminate punctele de conflict și să crească vizibilitatea
- Prioritizarea pietonilor și a mobilității alternative, inclusiv extinderea zonelor pietonale și separarea clară a traficului auto de bicicliști
- Creșterea controalelor rutiere și aplicarea sancțiunilor, pentru a descuraja comportamentele periculoase
- În opinia sa, aceste măsuri trebuie aplicate coerent și rapid, nu doar discutate sau testate punctual.
Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni astfel de drame precum cea a Alettei?
Hartel invocă exemple din Europa și SUA, unde politici similare au dus la scăderi semnificative ale accidentelor. Orașe precum Amsterdam sau Copenhaga au separat traficul și au regândit spațiul urban în favoarea pietonilor, în timp ce Paris și Viena au impus limite de viteză de 30 km/h pe scară largă.
Un caz relevant este Hoboken (SUA), unde reducerea vitezei maxime la aproximativ 32 km/h, ca parte a strategiei „Vision Zero”, a contribuit la eliminarea deceselor rutiere pe termen lung. Studiile arată că o reducere chiar și mică a vitezei scade considerabil riscul de fatalitate în cazul impactului cu pietonii.
Un caz relevant este Hoboken (SUA), unde reducerea vitezei maxime la aproximativ 32 km/h, ca parte a strategiei „Vision Zero”, a contribuit la eliminarea deceselor rutiere pe termen lung. Studiile arată că o reducere chiar și mică a vitezei scade considerabil riscul de fatalitate în cazul impactului cu pietonii.
4 Comentarii