Bani europeni pentru privați, nu granturi pentru stat: planul ministrului Pîslaru pentru perioada 2028-2034 care ar putea schimba complet regulile jocului

Guvernul vrea ca sectorul privat să primească cel puțin o treime din banii europeni pentru România, în perioada 2028-2034

Cel puțin o treime din finanțarea europeană alocată dezvoltării României pentru perioada 2028-2034 ar trebui direcționată către sectorul privat, nu sub formă de granturi, ci prin instrumente financiare și acces la capital. Anunțul a fost făcut joi de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la evenimentul de listare a companiei Graffiti Plus pe piața AeRO a Bursei de Valori București, potrivit agerpres.

Potrivit ministrului, discuțiile pe această temă au început deja în interiorul Guvernului și în mediul politic. Ideea centrală: banii europeni din următorul exercițiu financiar nu ar mai trebui împărțiți predominant prin granturi cu procente mari de finanțare nerambursabilă, ci printr-un mecanism care să permită multiplicarea lor.

„Am început să-i conving inclusiv pe colegii din Guvern și din zona politică de faptul că, în perioada 2028-2034, cel puțin o treime din toată finanțarea pe care o putem gândi pentru dezvoltarea României trebuie să fie alocată sectorului privat și, atenție, nu prin granturi, cu finanțări cu procente foarte mari, ci mai degrabă prin instrumente financiare și acces la capital”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a adăugat că obiectivul este trecerea de la o „absorbție cantitativă” a fondurilor europene la una „calitativă”, axată pe felul în care banii pot fi multiplicați în economie.

Bursa de Valori București, „partener vital” pentru următorul exercițiu financiar

Pîslaru a subliniat rolul BVB în strategia pregătită de minister încă din luna noiembrie. În opinia sa, singura variantă prin care România poate acoperi nevoile de infrastructură și dezvoltare a sectorului privat este multiplicarea banilor europeni, nu simpla lor cheltuire.

„Întregul plan și întreaga gândire pe care am pregătit-o încă din luna noiembrie presupun că, în viitor, pentru a putea răspunde nevoilor pe care încă le avem în materie de infrastructură, de dezvoltare edilitară și de dezvoltare a sectorului privat, singura modalitate care funcționează este să multiplici banii europeni”, a explicat el.

Statul, a spus ministrul, ar trebui să se concentreze pe facilitarea accesului companiilor la finanțare și la piața de capital, nu pe simpla distribuire de bani. Exemplul dat chiar în cadrul evenimentului a fost Graffiti Plus, companie românească de consultanță în comunicare și brand marketing, care a debutat joi pe piața AeRO a BVB, după ce a atras trei milioane de lei de la investitori printr-un plasament privat derulat în luna ianuarie.

România „se pricepe” să cheltuie banii europeni, dar nevoile sunt mult mai mari

Ministrul a punctat că absorbția fondurilor europene nu mai reprezintă o problemă pentru România. Provocarea reală, spune el, ține de amploarea nevoilor de dezvoltare ale țării, care depășesc cu mult sumele disponibile din fonduri europene și buget național la un loc.

„Nevoile României, pentru a putea să se ridice la ambiția unei a șasea puteri în Europa, sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene. Sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene plus bugetul național”, a mai spus Pîslaru.

De aici și necesitatea schimbării complete a modului în care sunt gândite și folosite fondurile europene, de la o logică simplă de cheltuire la una de multiplicare a resurselor, prin efect de pârghie (leveraging) asupra banilor disponibili.

Instrumente deja folosite prin PNRR

Ministrul a precizat că o parte din aceste principii sunt deja aplicate prin PNRR, prin garanții de portofoliu, instrumente de tip blended finance, combinații de granturi, subvenții de dobândă și garanții, și prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc (equity).

Rezultatele, spune Pîslaru, sunt deja vizibile: din 300 de milioane de euro puse inițial pe piață, România a reușit să atragă 2,4 miliarde de euro din surse private.