Surpriză în bugetul României! Deficitul a coborât la 2,34% din PIB după șapte luni, în timp ce investițiile au crescut puternic

Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Datele publicate luni de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, reprezentând 2,34% din PIB. Anul trecut, în aceeași perioadă, deficitul era de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB.

Deficitul a scăzut cu 28,36 miliarde de lei

România a înregistrat o reducere importantă a deficitului bugetar în primele șapte luni din 2026. Față de perioada similară a anului trecut, diferența este de 28,36 miliarde de lei. În același timp, deficitul ca procent din PIB a scăzut de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o reducere de 1,65 puncte procentuale.

Evoluția este explicată, în principal, prin creșterea mai rapidă a veniturilor statului în comparație cu cheltuielile. În timp ce veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%.

Veniturile statului au trecut de 412 miliarde de lei

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 11,2%.

O evoluție importantă s-a înregistrat în cazul veniturilor fiscale. Acestea au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Și încasările din TVA au crescut semnificativ. Veniturile nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.

Statul a continuat, în același timp, să restituie TVA companiilor. Rambursările au ajuns la 20,48 miliarde de lei, în creștere cu 4,6% față de anul trecut.

Mai mulți bani din accize, salarii și profit

Încasările din accize au totalizat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, principalul factor care a contribuit la această creștere a fost majorarea încasărilor din produse energetice, cu 10,9%. Impozitul pe salarii și venit a adus la buget 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în perioada similară din 2025.

La rândul lor, contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%. Și impozitul pe profit a generat încasări mai mari. Statul a strâns din această sursă 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul de anul trecut.

România a atras mai multe fonduri europene

Un alt element important îl reprezintă fondurile provenite de la Uniunea Europeană. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, alături de donații, au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3% față de primele șapte luni din 2025.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei. În această categorie intră proiectele aferente perioadelor de finanțare 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și componenta nerambursabilă a PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, în timp ce cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Investițiile au crescut cu aproape 24%

Una dintre cele mai importante vești din execuția bugetară este legată de investițiile publice. În primele șapte luni ale anului, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei. Suma este cu 14,83 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 24%.

Ministerul Finanțelor precizează că 71,05% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, adică 60,08%.

Astfel, investițiile au crescut puternic în același timp în care deficitul bugetar s-a redus.

Cheltuielile statului au ajuns la 460 de miliarde de lei

În primele șapte luni, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu 2,9%. Ca procent din PIB, însă, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026. Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, în scădere cu 4,1%.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea a fost determinată în principal de plățile din sistemul de sănătate.

Peste 40 de miliarde de lei pentru dobânzi

Un capitol care continuă să pună presiune pe buget este cel al dobânzilor. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de perioada similară a anului trecut. Suma reprezintă aproximativ 2% din PIB.

În ceea ce privește asistența socială, cheltuielile au ajuns la 146,59 miliarde de lei, în ușoară scădere, cu 0,6%, față de primele șapte luni din 2025.

Ministrul Finanțelor: „Menținem trendul de reducere a deficitului”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că rezultatele de la șapte luni indică o evoluție pozitivă și o stabilizare a finanțelor publice.„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice”, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul a evidențiat și rambursările de TVA către companii, precizând că peste 20,4 miliarde de lei au fost restituite mediului privat pentru asigurarea lichidității necesare.

Potrivit acestuia, resursele au fost direcționate cu prioritate către investiții și proiecte de dezvoltare, în special cele susținute prin fonduri europene și PNRR.

Urmează luni importante pentru buget

Deși cifrele de la șapte luni arată o reducere importantă a deficitului, ministrul Finanțelor atrage atenția că evoluția trebuie urmărită și în lunile următoare. Începând din august, baza de comparație cu anul trecut se va modifica, ca urmare a anualizării efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025. Din acest motiv, diferențele față de anul trecut ar urma să se reducă treptat.

Obiectivul autorităților este menținerea execuției bugetare pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pentru întregul an. Alexandru Nazare a subliniat că următoarea etapă trebuie să fie una de consolidare fiscală pe termen lung, prin controlul cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.