Cifra care sperie Guvernul! România a plătit peste 40 de miliarde de lei doar dobânzi în șapte luni: „Una dintre facturile dezechilibrelor din ultimii ani”

Dobânzile plătite de România au trecut de 40 de miliarde de lei în șapte luni, cât aproape jumătate din bugetul investițiilor

România a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pentru dobânzi în primele șapte luni ale anului, o sumă pe care ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, o pune pe seama dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. Execuția bugetară la șapte luni arată un deficit de 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute, statul a cheltuit cu 28,36 miliarde de lei peste venituri mai puțin decât în 2025, iar deficitul nominal este cu 37% mai mic, potrivit agerpres.

Nazare spune că modul în care s-a făcut ajustarea contează la fel de mult ca rezultatul. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au urcat cu doar 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici decât anul trecut.

Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul din 2025. Peste 71% dintre ele sunt plătite din fonduri europene și din PNRR, adică statul român, singur, finanțează sub o treime din investiții.

Peste 20 de miliarde de lei, întorși firmelor din TVA

Ministrul a precizat că rambursările de TVA către companii au continuat și au depășit 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni.

„Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a declarat Nazare.

El avertizează însă că problema deficitului nu e rezolvată. Dobânzile de peste 40 de miliarde de lei în șapte luni sunt, în opinia sa, „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și motivul principal pentru care corecția trebuie continuată: cu cât scade necesarul de finanțare, cu atât se poate reduce presiunea pe costurile la care se împrumută statul.

Nazare a atras atenția că, începând din august, se anualizează efectele măsurilor fiscale luate în vara lui 2025, așa că baza de comparație se schimbă, iar diferențele față de 2025 se vor reduce de la sine. Testul nu mai este raportarea la anul trecut, ci încadrarea în ținta de deficit pe tot anul. Urmează evaluarea agenției de rating S&P, pe care ministrul o descrie drept un nou test pentru România. Rezultatele execuției bugetare sunt un argument în dialogul cu agențiile, dar nu un motiv de relaxare, spune el, pentru că investitorii se uită deja la credibilitatea bugetului pe 2027.

„Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid”, a mai spus ministrul.