Cum acționa o rețea de interlopi dintr-o localitate din Cluj: Controlau paza cluburilor, luau „taxe de protecție” și împrumutau bani cu camătă. Instanța constată prescripția pentru mai multe infracțiuni

Mai mulți bărbați din județul Cluj au format ani de zile un grup infracțional organizat care practica șantajul, camătă și acte de violență la adresa patronilor de localuri din Câmpia Turzii. Gruparea, activă între anii 2011 și 2014, controla prin constrângere și intimidare localurile de noapte din oraș și impunea taxe informale patronilor. În centrul dosarului de acum de la Curtea de Apel s-a aflat un clujean cu domiciliul în Câmpia Turzii, considerat  „locotenentul” rețelei.

Acesta a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei penale a Curţii de Apel Cluj, întemeiată pe dispoziţiile art. 426 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, invocând faptul că a fost condamnat, deşi la data pronunţării deciziei existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

Contestaţia în anulare a fost admisă în principiu  apreciindu-se că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 431 din Codul de procedură penală.

Astfel, în perioada 2011 – martie 2014, împreună cu ceilalți inclupați din dosar, a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai multor localuri din Câmpia Turzii, cum ar fi Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground, să-i angajeze ca și oameni de ordine, deținând monopolul în acest domeniu.

În realitate, aceștia nu asigurau paza în mod legal, ci arată judecătorii „se impuneau ca persoane violente, prin constrângere și lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită”. Astfel, instanța a reținut că i-au determinat pe proprietarii de localuri să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și 400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre ei. Aceste sume de bani erau de fapt taxe de protecție.

Un alt mod de operare consta în folosirea violenței pentru a recupera sume de bani sau a impune autoritatea grupării. Unul dintre episoadele reținute de instanță s-a petrecut în 2013, când clujeanul a amenințat una din victime că o bagă în mormânt, după care i-a aplicat mai multe lovituri pe tot corpul, cauzându-i leziuni traumatice (...) pentru a-l determina să-i plătească dobânzi de 500 de euro lunar, acumulate pentru o datorie de 1000 de euro.

Tot în această perioadă, bărbatul și-a extins influența asupra persoanelor care colectau fier vechi din zona fostului Combinat Metalurgic Câmpia Turzii, cerând „sume de bani cuprinse între 50 și 100 de lei pe zi, ce reprezentau taxe de protecție, cu scopul de a le permite accesul în zona respectivă”.

Judecătorii notează și o activitate constantă de camătă: inculpatul „nefiind autorizat, a împrumutat bani cu dobândă mai multor persoane [...] activitatea sa fiind, prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate, drept îndeletnicire”.

Pentru toate aceste fapte, în anul 2018, Tribunalul a dispus o pedeapsă de 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ulterior, în 2020, Curtea de Apel a menținut condamnarea, dar în urmă cu două zile, aceeași instanță a rejudecat cazul în urma unei contestații în anulare, invocând prescripția răspunderii penale.

Instanța a reținut că la momentul condamnării definitive, termenul de prescripție era deja împlinit pentru o parte dintre faptele reținute. Termenul general de prescripție de 5 ani pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat se împlinea în martie 2019, se arată în hotărâre. La fel, pentru infracțiunea de camătă se împlinea în februarie 2019, iar pentru infracțiunea de lovire la data de 14.03.2019.

Prin urmare, instanța a dispus: „încetarea procesului penal față de inculpat cu privire la infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și lovire sau alte violențe”. Restul pedepselor – toate pentru șantaj – au fost menținute, iar pedepsele contopite au dus la o condamnare finală de 3 ani închisoare.

Totodată, judecătorii au constatat că „pedeapsa principală de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta a fost executată”, luând în calcul perioadele de detenție preventivă și executare între 2014 și 2022.

Astfel, Curtea de Apel a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpat cu privire la infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, camătă şi lovire sau alte violenţe, înlăturând pedepsele principale şi complementare aplicate pentru acestea. A menținut, însă pedepsele pentru șantaj.

Judecătorii de la Curtea de Apel au contopit pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare, 1 an închisoare şi 6 luni închisoare, au aplicat pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pe care au sporit-o cu 6 luni (o treime din totalul celorlalte), pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.

Apoi au dedus din pedeapsa finală timpul detenţiei preventive, începând cu data de 19.03.2014 şi până la data de 21.05.2015, de la data de 13.04.2016 până la data de 26.09.2016, precum şi perioada executată începând cu data de 16.12.2020 şi până la data de 03.05.2022. Au constatat așadar că pedeapsa principală, de 3 ani închisoare aplicată acum, a fost executată. Decizia este definitivă.