Cinci străzi noi vor apărea pe harta municipiului Cluj-Napoca. Unde se află și ce nume vor purta

Cinci străzi din Cluj-Napoca urmează să primească denumiri oficiale. Patru dintre ele vor purta numele unor personalități din știință, muzică, literatură și artă, iar cea de-a cincea va fi botezată „Colibri”. Proiectele se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 6 noiembrie 2026.

Noile denumiri propuse sunt Raluca Ripan, Magda Ianculescu, Otilia Cazimir, Elena Popea și Colibri. Drumurile se află în principal în zone aflate în dezvoltare ale orașului, precum Borhanci sau Sopor, dar și în zone mai vechi, ca Dâmbu Rotund.

Strada Raluca Ripan, noua legătură dintre Gheorgheni și Borhanci

Probabil cea mai importantă dintre noile ele este cea care ar urma să poarte numele Raluca Ripan. Este drumul situat în extremitatea vestică a cartierului Borhanci, care realizează legătura rutieră dintre strada Gheorgheni și strada Borhanciului. Terenul are 19.923 de metri pătrați și se află în domeniul public al municipiului. 

Numele ales are o puternică legătură cu Clujul. Raluca Ripan (1894-1972) a fost chimistă, profesor universitar și rector al Universității din Cluj. În 1922 și-a obținut doctoratul în chimie la Cluj, fiind considerată prima femeie din România care a devenit doctor în științe chimice. A ajuns ulterior prima femeie rector din România. A fondat Institutul de Chimie din Cluj, pe care l-a condus timp de aproape două decenii și care astăzi îi poartă numele. Activitatea sa științifică a inclus peste 250 de lucrări originale. 

Strada Magda Ianculescu, în Sopor

O altă stradă nouă va apărea în zona Soporului, pe latura nordică a străzii Soporului. În documentația urbanistică este în prezent denumită simplu strada „A” și deservește 11 parcele rezidențiale, o parcelă destinată instituțiilor și serviciilor publice și una rezervată unui spațiu verde. Drumul va avea profil de 9 metri și două sensuri de circulație. 

Aceasta ar urma să primească numele sopranei Magda Ianculescu (1929-1995), una dintre vocile importante ale Operei Române din București. Născută la Iași, a debutat ca Rosina în „Bărbierul din Sevilla” și a interpretat în carieră peste 50 de roluri de operă și operetă. A cântat în mai multe țări europene, iar după retragerea de pe scenă a predat la Conservatorul din București. 

Alegerea numelui nu este întâmplătoare. În apropiere se află strada Jorj Voicu, iar Primăria urmărește păstrarea unei tematici legate de personalitățile culturale și artistice. 

Aleea Otilia Cazimir, lângă strada Alexandru Odobescu

În zona străzii Alexandru Odobescu, aleea „B” dintr-un PUZ pentru locuințe ar urma să devină Aleea Otilia Cazimir. Aceasta deservește șase parcele destinate locuințelor familiale, are circulație în ambele sensuri și o zonă de întoarcere la capăt. 

Otilia Cazimir (1894-1967), pe numele real Alexandra Gavrilescu, a fost poetă, prozatoare și traducătoare. A debutat în 1912 și a rămas cunoscută în special pentru literatura dedicată copilăriei și naturii. Printre volumele sale se numără „Lumini și umbre”, „Fluturi de noapte”, „Grădina cu amintiri”, „A murit Luchi...” și „Jucării”. A tradus, între alții, din Cehov, Tolstoi, Gorki, Pușkin și Maupassant. 

Primăria explică alegerea prin apropierea de strada Emil Gârleanu, pentru a crea o coerență literară a denumirilor din zonă. 

Elena Popea, în Colonia Sopor

O stradă din Colonia Sopor, care realizează o legătură de tip buclă cu strada Corneliu Spătaru, ar urma să poarte numele pictoriței Elena Popea. Artera deservește 38 de parcele pentru locuințe familiale, o parcelă pentru instituții și două pentru spații verzi. Este prevăzută cu profil de 9 metri și circulație în ambele sensuri. 

Elena Popea (1879-1941), originară din Brașov, a fost una dintre reprezentantele picturii românești moderne din prima jumătate a secolului XX. A studiat la Leipzig, Berlin, München și Paris, fiind influențată de curente precum impresionismul, expresionismul și cubismul moderat. A avut legături cu mediul cultural transilvănean și clujean, iar lucrări ale artistei se găsesc inclusiv în colecțiile Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Și în acest caz există o logică a denumirilor: în zonă sunt deja străzi care poartă numele unor personalități ale artelor plastice și culturii române, printre care Mircea Corneliu Spătaru și Eugen Albu. 

Strada Colibri, în Colonia Breaza

Cea de-a cincea arteră se află în zona Colonia Breaza - sud și nu va purta numele unei personalități. Propunerea este Strada Colibri.

Strada va deservi o dezvoltare urbanistică ce cuprinde 36 de parcele pentru locuințe, o parcelă destinată instituțiilor și serviciilor publice, două pentru activități economice și una pentru spațiu verde. Artera are prevăzut un profil de 9 metri, circulație în ambele sensuri și se conectează la strada Colonia Breaza la ambele capete. 

Alegerea numelui continuă o temă deja prezentă în zonă. În apropiere există străzile Cocorilor și Graurilor, astfel că municipalitatea propune tot un nume asociat unei păsări. Argumentul din documentație este că „Colibri” este un nume scurt, distinct și ușor de reținut, potrivit unei artere de dimensiuni reduse.