Cine are grijă de banii statului? O inspectoare ANAF Cluj condamnată după ce a ținut șase ani contabilitatea a 22 de firme pe care trebuia să le controleze

Inspectoarea Cristina Vlad, de la Finanțele Cluj, condamnată: a ținut contabilitatea a 22 de firme pe care trebuia să le controleze

Cristina Vlad, inspectoare fiscală la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, a fost condamnată de Tribunalul Cluj la 1 an și o lună de închisoare cu suspendare. Aproape șase ani, a făcut pe bani contabilitate și consultanță fiscală pentru 22 de firme pe care avea sarcina să le controleze.

Tribunalul Cluj a pronunțat hotărârea nr. 295/2026 marți, 20 octombrie. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Cluj printr-un acord de recunoaștere a vinovăției. Cristina Vlad l-a încheiat pe 19 iunie cu Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și a recunoscut faptele atât la procurori, cât și în instanță. Fapta este infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 78/2000, în formă continuată, cu 22 de acte materiale: câte unul pentru fiecare firmă.

Între 22 aprilie 2019 și 31 martie 2025, Vlad a fost consilier superior în două servicii de inspecție fiscală ale AJFP Cluj și verifica firme mici și mijlocii. Cele 22 de societăți intrau toate în această categorie și aveau sediul în zona de competență a instituției. Oricare dintre ele putea, deci, să fie controlată chiar de ea.

Cum funcționa sistemul

Potrivit hotărârii, inspectoarea ținea evidența contabilă a firmelor, le întocmea declarațiile fiscale și documentele salariale și le dădea consultanță fiscală. Lucra fie la sediile lor, fie de acasă, pe propriile dispozitive.

La 16 dintre firme, munca trecea printr-o societate de contabilitate, cu ajutorul celor doi administratori ai acesteia. La alte cinci, declarațiile făcute de ea erau încărcate pe portalul fiscal cu semnătura electronică a altei persoane. Plata venea de regulă lunar, cash sau prin transfer în conturile ei ori ale unor membri ai familiei.

Ancheta s-a bazat pe analiza tranzacțiilor bancare, pe convorbiri interceptate, pe o percheziție domiciliară din martie 2025 și pe percheziții informatice asupra telefonului și laptopului inculpatei.

Instanța a precizat că nu era nevoie ca vreuna dintre firme să fie controlată efectiv în acea perioadă. Pentru infracțiune era suficient ca inspectoarea să aibă competența de a le controla.

Ce pedeapsă a primit

Pedeapsa de 1 an și o lună este suspendată sub supraveghere pe un termen de doi ani. În acest timp, fosta consilieră superioară trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, să urmeze un program de reintegrare socială și să lucreze 60 de zile neremunerat la Primăria Cluj-Napoca sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj. Dacă nu respectă obligațiile sau comite o nouă infracțiune, suspendarea poate fi revocată și pedeapsa se execută.

Timp de doi ani nu va putea fi aleasă în funcții publice și nu va putea ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Instanța a confiscat 2.000 de lei, 1.400 de lei și 115 euro găsiți la percheziție și a obligat-o la 1.534 de lei cheltuieli judiciare.

Judecătorii au descris fapta ca fiind de „gravitate ridicată”. Au invocat funcția de inspector fiscal, durata de șase ani și „modul ocult” în care s-a desfășurat activitatea, care a compromis imparțialitatea controlului fiscal. Au ținut cont și că femeia nu are antecedente penale, are în întreținere un copil minor și și-a recunoscut fapta. Din motivare reiese că și persoanele care au ajutat-o au încheiat acorduri cu procurorii, cu pedepse mai mici.