Judecătorii clujeni au decis astăzi demolarea unui baraj. Declic a obținut în instanță demolarea barajului Surduc – o premieră în justiția românească

Tribunalul Cluj a admis miercuri, 11 iunie 2025, în parte, acțiunea formulată de Asociația Declic prin care se solicită demolarea lucrărilor efectuate în cadrul proiectului „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiașu, Baraj Surduc”. Deși hotărârea nu este definitivă, ea constituie o premieră în România și marchează o victorie importantă pentru protejarea mediului și a comunităților locale.

Procesul a fost inițiat în 2022, Declic chemând în judecată Hidroelectrica și președintele Consiliului Județean Covasna. Asociația a cerut obligarea companiei la emiterea autorizației de desființare pentru barajul Surduc și demolarea tuturor lucrărilor aferente proiectului, precum și restabilirea situației anterioare pe cheltuiala Hidroelectrica. Instanța a constatat că barajul, construit pe râul Bâsca Mare în județul Buzău, în cadrul proiectului Nehoiașu II, nu îndeplinește cerințele legale și de mediu necesare pentru continuarea sa.

Proiectul Nehoiașu II, aprobat în 1981, nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. Ulterior, în ciuda riscurilor pentru mediu și a eficienței scăzute, după cum au susținut în instanță cei de la Declic, Hidroelectrica a încercat să reia lucrările, obținând o autorizație în 2009 și alta în 2015. După o serie de procese, au obținut anularea acordului de mediu și a celor două autorizații de construire, toate considerate emise nelegal.

Estimările oficiale indicau că hidrocentrala ar fi contribuit cu doar 0,03% la potențialul energetic național, un aport considerat insignifiant în raport cu nevoile reale și impactul negativ asupra mediului. În plus, în cadrul unei consultări publice la Zaton, reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut că centrala ar fi operat doar trei-patru luni pe an.

Un alt aspect esențial evidențiat de experți este scăderea debitelor râurilor cauzată de schimbările climatice, ceea ce compromite serios randamentul acestor tipuri de proiecte hidroenergetice.

„Barajele hidroenergetice nu sunt o soluție eficientă pentru prevenirea inundațiilor. Dimpotrivă, studiile arată că barajele pot agrava riscurile de inundații, deoarece acestea modifică drastic regimul hidrologic al râurilor și distrug capacitatea naturală a ecosistemelor de a absorbi apa în perioadele de precipitații mari. Pierderea zonelor umede și a pădurilor care reglează fluxul apei crește semnificativ riscul de inundații extreme, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al defrișărilor”, a explicat biologul Călin Dejeu.

Decizia instanței clujene este apreciată de cei care au acționat Hidroelectrica în instanță și pentru faptul că respectă cerințele legislației europene, respingând ideea că acest proiect s-ar putea încadra într-un concept de dezvoltare durabilă sau în interesul public.

În cadrul procesului, Hidroelectrica a încercat să implice statul român, cerând ca acesta să suporte costurile demolării. Instanța a respins solicitarea, concluzionând că responsabilitatea revine exclusiv companiei energetice.

„Hidroelectrica a chemat în garanție statul român, solicitând ca acesta să suporte cheltuielile aferente demolării. Ne-am opus cu fermitate unei asemenea cereri, întrucât responsabilitatea revine exclusiv Hidroelectrica. Greșeala aparține integral companiei Hidroelectrica, care a susținut un proiect desuet, în disonanță cu standardele de mediu actuale. Cine greșește, plătește. Instanța a respins în mod corect cererea de chemare în garanție a statului român”, a declarat avocata Roxana Mândruțiu.

Barajul Surduc a fost menționat și în primul ghid IUCN pentru conectivitatea ecologică, drept un exemplu negativ de notorietate internațională, ghid publicat în mai multe limbi, inclusiv engleză, franceză, spaniolă, chineză, coreeană și mongolă.

Inițiat în 1981, în baza Decretului nr. 294/1981, proiectul Nehoiașu II nu a fost dus la capăt în perioada comunistă. După 1989, lucrările au fost reluate, iar în 2009 și 2015 au fost emise noi autorizații. Proiectul presupunea devierea râului Bâsca Mare către Nehoiașu, pe malul stâng al râului Buzău, afectând grav ecosistemul din situl Natura 2000 Penteleu. Râul, unul dintre ultimele cursuri de apă montane nefragmentate, are un rol crucial în conservarea biodiversității din Munții Carpați.

Dacă proiectul ar fi fost finalizat, impactul asupra satelor Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam ar fi fost sever.

Demersurile juridice Declic

În dosarul nr. 1259/117/2020, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și a trimis cauza spre rejudecare. Tribunalul Cluj a admis ulterior excepția de nelegalitate a Acordului de Mediu din 2009 și a dispus anularea autorizației de construire din 2015. Aceasta a fost baza pentru inițierea dosarului 3757/117/2022, prin care Declic a cerut demolarea lucrărilor executate ilegal.

Tribunalul Cluj a admis în parte cererea pe 11 iunie 2025, solicitând demolarea lucrărilor și obligarea Hidroelectrica să suporte toate cheltuielile, precum și să repună zona în starea anterioară, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. Decizia nu este definitivă.