Coșmar de doi ani pentru o fetiță de doar 10 ani din Cluj! Un bărbat a abuzat-o și amenințat-o de multiple ori: „O omor, îi tai tendoanele și limba”

Acuzat că a abuzat sexual repetat o fetiță de 10 ani aflată în grija lui: Judecătoria Gherla a decis că dosarul merge la proces

Un bărbat trimis în judecată pentru viol asupra unui minor, agresiune sexuală, corupere sexuală, violență în familie, rele tratamente și două infracțiuni de amenințare a pierdut, în cameră preliminară, bătălia prin care încerca să blocheze începerea procesului. Judecătoria Gherla a respins luni, 24 august, toate cererile și excepțiile formulate de inculpat și a dispus începerea judecății.

Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, faptele s-ar fi petrecut între ianuarie 2024 și martie 2026, la o locuință și la o fermă de animale din județul Cluj. Victima este o fetiță care avea, în perioada respectivă, între 10 și 12 ani.

Anchetatorii susțin că bărbatul o avea pe minoră în îngrijire, locuia cu ea și stabilise o relație de tip părinte–copil, ceea ce îl încadrează juridic drept membru de familie, circumstanță care agravează substanțial limitele de pedeapsă.

Procurorii i-au reținut în sarcină opt acte materiale de viol, atingeri cu caracter sexual repetate pe parcursul a peste doi ani, punerea la dispoziția copilei a unor materiale pornografice, două episoade de exhibiționism, precum și loviri repetate — inclusiv, într-o împrejurare, cu un obiect din bucătărie.

Un capăt separat de acuzare vizează ziua de 2 aprilie 2026. Atunci, în mașină, pe drumul spre casă, bărbatul le-ar fi amenințat cu moartea atât pe minoră, cât și pe mama acesteia, după ce ar fi aflat că fetița ar fi putut spune la școală ce se întâmpla acasă. Tot în acea zi, mama și copila au plecat din locuință.

Toate acuzațiile sunt în stadiul de acuzații. Bărbatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.

Apărarea a atacat pe trei fronturi. Instanța a respins tot

Inculpatul a depus la dosar un memoriu de aproape 30 de file, prin care a cerut fie restituirea cauzei la parchet, fie excluderea probei centrale din dosar.

Primul argument: rechizitoriul ar fi prea vag. Apărarea a susținut că, deși i se rețin opt acte materiale de viol, actul de sesizare nu indică nici măcar aproximativ data vreunuia dintre ele, nu precizează în ce încăpere s-ar fi produs, dacă era zi sau noapte și cine se mai afla în casă — imposibil, deci, de combătut.

Judecătorul a respins argumentul. În motivare se arată că rechizitoriul nu se rezumă la o enumerare abstractă, ci descrie relația dintre inculpat și copilă, locurile, caracterul repetat al faptelor, opoziția manifestată de victimă și mai multe episoade individualizate. Cerința ca fiecare atingere să fie datată cu ziua și ora „ar depăși ceea ce este în mod obiectiv posibil de stabilit", scrie judecătorul, în condițiile în care minora a descris o conduită care se repeta de mai multe ori pe săptămână, pe o perioadă lungă.

Instanța a corectat, punctual, și o afirmație a apărării. Inculpatul construise un întreg raționament pe ideea că victima ar fi plasat ultimul act sexual în duminica dinaintea Paștelui, dată care nu s-ar potrivi cu perioada reținută de procurori. Judecătorul notează sec că rechizitoriul nu conține nicio mențiune despre Paște și nicio zi de duminică.

Cine verifică rechizitoriul, când prim-procurorul a lucrat el însuși în dosar

Al doilea front a fost unul strict tehnic, dar cu miză mare. Rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla. Problema, spune apărarea, e că același prim-procuror efectuase anterior, personal, unele dintre cele mai importante acte din dosar: referatul pentru mandatul de supraveghere tehnică, referatul pentru percheziții, ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și instituirea sechestrului asigurător.

Judecătorul recunoaște în motivare că practica pe acest subiect este contradictorie și citează hotărâri în ambele sensuri, inclusiv soluții ale Tribunalului Cluj și ale Tribunalului Bistrița-Năsăud care au ajuns la concluzii opuse. Până la urmă, s-a raportat la o decizie a Curții Constituționale, potrivit căreia efectuarea unor acte de procedură nu creează automat o prezumție de lipsă de imparțialitate, și a constatat că prezumția de bună-credință nu a fost răsturnată.

Un punct câștigat de apărare, fără efect practic

Al treilea și cel mai amplu capitol al memoriului a vizat audierea fetiței din 29 aprilie 2026, proba în jurul căreia s-a construit acuzarea. Apărarea a invocat lipsa dovezilor privind prezența avocatului, absența persoanei a cărei participare e obligatorie la audierea unui copil sub 14 ani, faptul că interviul a fost realizat de un psiholog al DGASPC, nu de organul judiciar, și întrebări considerate sugestive.

Instanța a respins aproape totul. Avocata și mama minorei se aflau în sala tehnică, alăturată camerei de audiere, iar judecătorul explică pe larg de ce așa e corect: prezența fizică a unui adult în cameră poate schimba ce spune copilul, care ajunge să se uite după aprobare, să se teamă de reacții sau să își modifice relatarea în funcție de cine îl ascultă. Regula este un singur intervievator.

Un singur punct a fost admis: la dosar nu există declarația scrisă a minorei, obligatorie potrivit Codului de procedură penală, iar procesul-verbal întocmit unilateral de polițist șase zile mai târziu nu o poate înlocui. Încălcarea a fost constatată — dar nu e caz de nulitate absolută, iar inculpatul nu a reușit să demonstreze ce vătămare concretă i-a produs, câtă vreme relatarea copilei se regăsește integral pe înregistrarea audio-video.

Sechestru de 101.000 de euro pe toate bunurile

Instanța a menținut și măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 101.000 de euro. Minora, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă cu 100.000 de euro daune morale, 2.500 de lei prejudiciu material și 2.350 de lei cheltuieli de avocat.

Încheierea din 24 august nu este definitivă. Inculpatul are la dispoziție trei zile de la comunicare pentru a formula contestație împotriva soluției privind legalitatea sesizării și a probelor. Dacă nu o face sau dacă aceasta este respinsă, dosarul intră în faza de judecată pe fond.