Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg a stabilit ca piata RASDAQ nu este reglementata, iar concluzia ar fi ca omul de afaceri Gicu Gansca nu a manipulat bursa cand a cumparat ACI Bistrita.

Procesul in care omul de afaceri Gicu Gansca este judecat pentru manipularea bursei a fost suspendat in luna aprilie 2011 si dosarul a fost trimis la Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Gicu Gansca a fost trimis in judecata in luna noiembrie 2010 sub acuzatia de manipulare a bursei, in achizitia actiunilor de la ACI Bistrita.

Avocatii omului de afaceri au invocat inca de la inceput faptul ca tranzactia a fost facuta pe piata RASDAQ, care nu era supusa reglementarilor Bursei de Valori Bucuresti si ca Gicu Gansca nu se face vinovat de manipulare a bursei.

Judecatorii de la Curtea de Apel Cluj au trimis dosarul Curtii de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg pentru a se pronunta in aceasta privinta.

Omul de afaceri Gicu Gansca, Rares Nilas, seful BT Securities, si alte trei persoane, au fost trimise in judecata de procurorii DIICOT pentru manipularea bursei.

Rechizitoriul intocmit de DIICOT Cluj arata ca Gicu Gansca a achizitionat printr-un antecontract de vanzare - cumparare actiuni la firma ACI Bistrita si le-a trecut prin bursa pentru a le da aspectul de legalitate

Gicu Gansca a cumparat in total 3,9 milioane de actiuni de la ACI Bistrita si pretul nu a fost cel stabilit pe bursa, ci pretul stabilit prin contractul de vanzare-cumparare.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg a analizat cauza in 22 martie.

"La 30 decembrie 2010, Ministerul Public, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (denumit in continuare "Ministerul Public") a sesizat instanta de trimitere cu un rechizitoriu privind inculpatii din actiunea principala. Ministerul Public ii acuza de savarsirea unei infractiuni de manipulare, pe piata Rasdaq, in luna februarie 2008 (in ceea ce il priveste pe domnul Dascal) si in perioada cuprinsa intre luna noiembrie 2007 si luna februarie 2008 (in ceea ce ii priveste pe ceilalti inculpati din actiunea principala), a actiunilor ACIS ale societatii emitente SC AICI Bistrita S.A.

Reprezentantii inculpatilor din actiunea principala au solicitat instantei de trimitere sa stabileasca, cu titlu de chestiune prealabila, daca piata Rasdaq constituie o piata reglementata in sensul dispozitiilor Legii nr. 297/2004.

In aceasta privinta, instanta mentionata precizeaza ca piata Rasdaq si?a inceput activitatea in anul 1996, fiind denumita initial Bursa Electronica Rasdaq, drept platforma pentru tranzactionarea actiunilor societatilor de stat transformate in societati detinute public in cadrul programului de privatizare in masa. Aceasta piata a fost autorizata prin decizia CNVM din 27 august 1996, fiind astfel considerata o piata organizata si supravegheata de aceasta comisie si dotata cu reguli proprii de functionare.

La 1 decembrie 2005, Bursa Electronica Rasdaq S.A. a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti S.A., prima fiind absorbita de cea de a doua. Persoana juridica care a rezultat din aceasta fuziune, denumita Bursa de Valori Bucuresti S.A., a administrat dupa aceasta data doua piete diferite, si anume piata reglementata Bursa de Valori Bucuresti si piata Rasdaq.

Prima piata a fost apoi autorizata de CNVM. Aceasta a indicat instantei de trimitere ca, in considerarea competentelor sale statutare, supravegheaza si reglementeaza si functionarea pietei Rasdaq, desi aceasta piata nu a fost incadrata in una dintre categoriile de locuri de tranzactionare prevazute de normele europene.

Instanta de trimitere arata ca Ministerul Public considera ca piata Rasdaq este o piata reglementata, intrucat a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti, constituind in fapt o singura piata si functionand in conformitate cu normele CNVM si ale Bursei de Valori Bucuresti.

In schimb, inculpatii din actiunea principala au aratat ca piata Rasdaq nu este o piata reglementata in sensul Directivei 2004/39. intrucat notiunea "piata reglementata" este o notiune autonoma a Uniunii Europene, nu se poate considera ca orice piata autorizata este, in mod automat, o piata reglementata. De asemenea, aceasta notiune nu ar trebui interpretata prin prisma semnificatiei pe care o are in mod obisnuit cuvantul "reglementat"", se arata in hotararea Curtii.

"In fond, desi prima intrebare se refera la fuziunea a doua piete de instrumente financiare romanesti, din motivarea deciziei de trimitere reiese, astfel cum s-a aratat la punctul 19 din prezenta hotarare, ca cei care au fuzionat in 2005 au fost operatorul Bursei de Valori Bucuresti si, respectiv, cel al pietei Rasdaq, iar nu pietele insele.

Prin urmare, faptul ca, astfel cum subliniaza guvernul roman, actiunile sunt tranzactionate pe piata RASDAQ prin intermediul suportului electronic pus la dispozitie de Bursa de Valori Bucuresti S.A. nu poate fi suficient pentru a califica din punct de vedere juridic aceasta piata ca "piata reglementata", in lipsa indeplinirii conditiilor enumerate la punctul 43 din prezenta hotarare", se arata in decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg.