Ora de iarnă ne poate afecta sănătatea! Un medic explică ce se întâmplă în organism după schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă poate avea efecte asupra somnului, digestiei și ritmului biologic, chiar dacă ceasurile sunt date înapoi cu doar o oră. Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program, iar în primele zile pot apărea schimbări de dispoziție, dificultăți de concentrare și modificări ale metabolismului.

România a trecut în noaptea de 24 spre 25 octombrie la ora de iarnă, când ceasurile au fost date înapoi cu 60 de minute. Deși schimbarea oferă aparent o oră suplimentară de somn, efectele asupra organismului pot persista câteva zile.

Medicul Beatrice Mahler explică faptul că ritmul circadian, cunoscut și ca ceasul biologic al organismului, este reglat în principal de lumina solară și de rutina zilnică. Atunci când programul social se modifică brusc, semnalele care controlează somnul, foamea și starea de alertă pot apărea la ore diferite față de cele cu care organismul este obișnuit.

„Deși să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (față de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleași. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn și alertă apar la ore nealiniate”, explică medicul Beatrice Mahler.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă somnul și digestia

Potrivit medicului, perturbările ritmului circadian pot persista până la patru zile și pot influența dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare. Aceste efecte pot contribui inclusiv la creșterea temporară a riscului de erori la locul de muncă și de accidente rutiere.

Schimbarea orei poate influența și metabolismul. În primele zile, evacuarea stomacului poate încetini, în special după prima masă a zilei, iar organismul poate procesa alimentele diferit față de programul obișnuit.

„În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la «noua oră» este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai reduse, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creșterea țesutului adipos”, explică medicul.

De asemenea, Beatrice Mahler atrage atenția că schimbarea bruscă a ritmului biologic poate fi asociată cu o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare trecerii la noul program.

Potrivit medicului, cele mai multe dintre aceste modificări sunt temporare și reversibile. În cazul unei diferențe de numai o oră, simptomele sunt, de regulă, ușoare și pot dispărea în una până la trei zile, pe măsură ce ceasul biologic se adaptează la noul program. În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, adaptarea poate dura mai mult, în unele situații chiar până la două săptămâni.

Ce recomandă medicul pentru o adaptare mai ușoară

Pentru a limita efectele trecerii la ora de iarnă, medicul Beatrice Mahler recomandă păstrarea unui program constant de somn și expunerea la lumina naturală în prima parte a zilei.

De asemenea, este indicat ca mesele de dimineață să fie mai ușoare în primele două-trei zile, pentru a evita suprasolicitarea digestiei.

„Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare şi trezire, chiar dacă ai câştigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizaţi treptat. Expunere la lumina naturală dimineaţa, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Aşa că ieşi la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai uşoare dimineaţa, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită”, recomandă medicul.