Microplasticele: „ucigașul tăcut” care le dă emoții oamenilor de știință. Cum ajung în creier, ce boli pot provoca și de ce ar trebui să ne temem
Pentru comunitatea științifică, anul 2025 a marcat momentul în care microplasticele au trecut definitiv din zona poluării de mediu în cea a unei amenințări directe pentru sănătatea umană. Dacă până nu demult erau considerate un pericol abstract, asociat oceanelor și faunei marine, noile cercetări arată că microplasticele sunt deja în noi – în organe, în sânge și, cel mai alarmant, în creier.
Microplasticele: „ucigașul tăcut” descoperit în 2025. Cum ajung în creier, ce boli pot provoca și de ce ar trebui să ne fie frică
Microplasticele sunt particule extrem de mici de plastic, unele invizibile cu ochiul liber, rezultate din degradarea ambalajelor, sticlelor, hainelor sintetice sau a altor produse de uz zilnic. Problema majoră este că aceste particule nu se descompun complet și pot pătrunde cu ușurință în organism prin alimente, apă și aer.
În 2025, cercetătorii au confirmat că microplasticele nu se opresc la nivelul stomacului sau al plămânilor. Ele pot traversa bariere biologice considerate până recent „sigure”, inclusiv bariera hematoencefalică – sistemul de protecție al creierului.
Un studiu realizat pe probe de creier uman a arătat că aceste particule nu doar pătrund în creier, ci se și acumulează în timp. Mostrele recente conțin cantități semnificativ mai mari decât cele vechi, semn clar că expunerea crește de la an la an. Unele estimări susțin că în creierul uman s-ar putea regăsi echivalentul greutății unei linguri de plastic.
Această acumulare a transformat microplasticele într-un adevărat „ucigaș tăcut”: nu dor, nu se văd, nu dau simptome imediate, dar pot afecta funcționarea normală a creierului. Studiile din 2025 au asociat microplasticele cu probleme neurologice, inclusiv tulburări de memorie și demență. Experimentele pe animale au arătat simptome asemănătoare stadiilor incipiente ale bolii Alzheimer. Alte cercetări sugerează o legătură între microplastice și bolile cardiovasculare, crescând riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Microplasticele pot favoriza inflamația, stresul și dezechilibrul hormonal
Deși oamenii de știință avertizează că sunt necesare mai multe date, direcția este îngrijorătoare: microplasticele pot favoriza inflamația, stresul oxidativ și dezechilibrele hormonale. Microplasticele au fost găsite în apă îmbuteliată, cafea, ceai, sucuri, pește, fructe, legume și mai ales în alimentele ultra-procesate. Căldura accelerează eliberarea lor: paharele de plastic cu băuturi fierbinți, caserolele încălzite la microunde și ambalajele de unică folosință sunt surse majore.
Planeta produce anual sute de milioane de tone de plastic, iar aproape tot acest plastic va deveni, mai devreme sau mai târziu, microplastic. Omenirea se confruntă cu o formă de poluare invizibilă, care pătrunde direct în corp și în creier, înainte ca știința să înțeleagă pe deplin consecințele. Microplasticele nu anunță când atacă. Tocmai de aceea sunt considerate, tot mai des, „ucigașul tăcut” al secolului XXI.
1 Comentariu