Cum ar putea fi ajutat smalțul dentar să se refacă: Hidrogelul dezvoltat de o echipă de cercetători de la UMF Cluj va ajuta în special copiii

O echipă de cercetători din Cluj-Napoca a dezvoltat un hidrogel cu peptide și agenți de remineralizare, conceput pentru a ajuta smalțul dentar să își recapete conținutul mineral și structura. Produsul ar putea deschide noi perspective în prevenirea și gestionarea leziunilor dentare incipiente, inclusiv la copiii mici, pentru care tratamentele stomatologice pot fi dificile. Alexandrina Muntean a prezentat invenția în cadrul UMF Cluj Technology Transfer Day, eveniment care se desfășoară în 29 și 30 octombrie. Preparatul a fost evaluat prin teste de laborator, iar echipa își dorește ca, în viitor, acesta să poată fi utilizat atât în cabinetele stomatologice, cât și de către pacienți, în condiții adecvate.

Un hidrogel care ar putea ajuta dinții să își recapete mineralele

Cercetarea pornește de la o schimbare de perspectivă asupra cariilor dentare. Potrivit Alexandrinei Muntean, caria nu trebuie privită exclusiv ca o pierdere de țesut dentar care necesită intervenția medicului pentru refacerea formei dintelui, ci și ca un dezechilibru între procesele de demineralizare și remineralizare. Aceste procese au loc în mod repetat în cavitatea bucală, iar atunci când pierderea mineralelor depășește capacitatea naturală de refacere, smalțul poate deveni vulnerabil. „Caria dentară nu mai este văzută doar ca o pierdere de țesut dur dentar, unde medicul stomatolog intervine și, prin niște mijloace tehnice absolut utile, reface morfologia dentară, ci caria dentară este și un dezechilibru între procesele de demineralizare și remineralizare”, a explicat cercetătoarea.

Pornind de la această abordare, echipa a urmărit dezvoltarea unui produs care să contribuie la refacerea mineralelor și la organizarea lor în structura smalțului.

Cum funcționează hidrogelul cu peptide

Produsul combină peptide și agenți de remineralizare într-o formulă de hidrogel. Peptidele sunt molecule formate din lanțuri scurte de aminoacizi, care pot avea un rol în ghidarea proceselor biologice și în organizarea structurilor minerale. Potrivit prezentării, cercetătorii au dezvoltat mai multe formule experimentale, cu compoziții diferite. Unele au inclus peptide precum amelogenina și amelocalcina, iar o altă formulă a combinat amelogenina cu nanocapsule de hidroxiapatită, un material mineral asociat structurii dinților. Scopul este ca hidrogelul să ofere condiții favorabile pentru redepunerea mineralelor și organizarea acestora într-o structură asemănătoare celei a smalțului dentar.

Un aspect important este că produsul nu a fost conceput ca o simplă pastă de dinți, ci ca un preparat cu potențial de utilizare profesională, care ar putea fi aplicat în anumite situații în care smalțul prezintă semne de demineralizare.

Testele de laborator au indicat refacerea structurii minerale

În cadrul prezentării de la UMF Cluj Technology Transfer Day, Alexandrina Muntean a explicat că hidrogelurile au fost evaluate prin teste in vitro, adică în condiții de laborator, în afara organismului uman. Rezultatele prezentate au indicat că formulele testate au capacitatea de a contribui la refacerea structurii minerale a smalțului demineralizat. Cercetătorii au realizat și evaluări instrumentale pentru a analiza caracteristicile smalțului și proprietățile sale mecanice după tratament. Aceste rezultate sunt încurajatoare pentru continuarea cercetării, însă nu înseamnă că produsul este deja un tratament disponibil sau că eficiența sa a fost demonstrată prin studii clinice la pacienți.

Următoarele etape vor fi importante pentru stabilirea siguranței, eficienței și modului optim de utilizare a preparatului în practica stomatologică.

De ce ar putea fi important pentru copiii mici

Una dintre situațiile evidențiate de cercetătoare este cea a copiilor care prezintă semne de demineralizare încă de la vârste fragede. „Dacă ne aflăm în fața unui copil în vârstă de 3 ani care prezintă deja niște demineralizări la nivelul dinților temporari, a avea la îndemână un preparat care să nu presupună utilizarea niciunui instrument stomatologic ar fi un câștig absolut extraordinar”, a explicat Alexandrina Muntean.

Pentru copiii mici, vizitele la stomatolog pot fi dificile, iar procedurile complexe pot provoca teamă sau disconfort. Un produs care s-ar aplica simplu și care ar putea fi folosit în anumite etape timpurii ale afectării smalțului ar putea reprezenta, dacă eficiența și siguranța sa vor fi confirmate, o opțiune suplimentară pentru medicii stomatologi. Cercetătoarea a subliniat și importanța prevenției începute de la apariția dinților de lapte, pentru a reduce riscul unor probleme dentare mai grave în adolescență și la vârsta adultă.

Hidrogelul nu trebuie însă considerat un înlocuitor al controalelor stomatologice și nici o metodă prin care toate cariile pot fi tratate fără instrumente. Posibilitatea de utilizare depinde de tipul și stadiul leziunii.

O echipă interdisciplinară, între stomatologie și chimie

Dezvoltarea produsului a necesitat colaborarea specialiștilor din mai multe domenii. Alexandrina Muntean a explicat că proiectul a reunit expertiza medicilor stomatologi care tratează copii, a specialiștilor în stomatologie generală și a cercetătorilor din domeniul chimiei. „Pentru a realiza acest produs a fost nevoie de o echipă interdisciplinară, unde fiecare a venit cu cunoștințele și cu practica sa”, a precizat aceasta.

Din echipă fac parte Alexandrina Muntean, Liliana-Codruța Saroși, Stanca Cuc, Gabriel Furtoș, Radu-Marcel Chișnoiu și Marioara Moldovan.

Cercetătorii își doresc ca invenția să ajungă în cabinetele stomatologice

Un obiectiv important al echipei este transferul tehnologiei către industrie, astfel încât produsul să poată fi dezvoltat și, ulterior, să devină accesibil medicilor stomatologi și pacienților. În prima etapă, cercetătoarele își doresc ca preparatul să poată fi utilizat profesional, în cabinetele stomatologice. Pe termen lung, echipa ia în calcul și posibilitatea unei utilizări individuale, în funcție de forma finală a produsului și de recomandările privind aplicarea sa. „Ne-am dorit ca brevetul nostru să bată la ușa industriei și să și deschidă această ușă pentru a deveni accesibil colegilor noștri practicieni și, în timp, accesibil și pacienților”, a declarat Alexandrina Muntean.

Cercetătoarea a mai subliniat că îngrijirea orală trebuie să continue și acasă, printr-o rutină adecvată, adaptată nevoilor fiecărui pacient.