Acuzații grave de la Cluj! Zeci de oi găsite în Cluj figurau ucise în Tulcea. Adrian Oros cere audit: „ANSVSA demarează pompieristic campania de vaccinare”

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari, clujeanul Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, acuză nereguli grave în gestionarea despăgubirilor și a vaccinării oilor. Cere Guvernului un audit: „Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!”

Profesorul universitar clujean Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii și actual vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România, lansează acuzații extrem de serioase la adresa conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Acesta susține că gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, în ultimii doi ani, a provocat pierderi importante crescătorilor de animale, a afectat exporturile României și a scos la iveală probleme grave în sistemul de control sanitar-veterinar.

Adrian Oros critică și modul în care ANSVSA a decis să înceapă campania de vaccinare împotriva celor două boli, susținând că aceasta este demarată fără suficientă transparență și fără o strategie clară privind reluarea exporturilor de ovine.

Fostul ministru aduce în discuție inclusiv cazuri de animale pentru care ar fi fost plătite despăgubiri după declararea lor ca ucise, dar care au fost ulterior descoperite în viață. Unul dintre exemplele invocate este chiar din județul Cluj.

Adrian Oros acuză ANSVSA că a compromis gestionarea crizei sanitare veterinare

Potrivit fostului ministru al Agriculturii, problemele au început încă din anul 2024, odată cu apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare în România.

Oros susține că autoritățile nu au reușit să gestioneze eficient răspândirea bolii, iar consecințele economice au fost resimțite de mii de crescători de ovine, în special de cei care depindeau de exporturile de animale vii.

„După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea ANSVSA demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor!”, afirmă Adrian Oros.

Acesta consideră că România, care se număra printre exportatorii importanți de ovine vii la nivel mondial, a ajuns să piardă accesul la piețe tradiționale și să se confrunte cu restricții comerciale severe.

În opinia sa, efectele nu se limitează la pierderile financiare imediate. Incertitudinea privind reluarea exporturilor afectează planurile crescătorilor, care nu mai pot anticipa dacă și în ce condiții își vor putea valorifica animalele.

„Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor”, arată fostul ministru.

Scandalul celor 75 de oi descoperite în Cluj, deși figurau ca ucise și despăgubite

Una dintre cele mai grave situații semnalate de Adrian Oros privește modul în care au fost urmărite mișcările animalelor și acordate despăgubirile pentru efectivele eliminate în urma focarelor.

Acesta invocă un caz descoperit în iulie 2026, în județul Cluj, unde 75 de oi ar fi fost identificate în viață, deși în evidențele oficiale figurau ca ucise într-un focar din județul Tulcea.

Mai mult, potrivit afirmațiilor sale, pentru animalele respective fuseseră deja acordate despăgubiri.

„În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri!”, susține Adrian Oros.

Fostul ministru amintește și cazul unui fost director al DSVSA Tulcea, despre care afirmă că a fost condamnat definitiv pentru luare de mită într-un dosar legat de despăgubirile pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

În acest context, Oros solicită verificarea modului în care au fost administrate fondurile pentru despăgubiri, dar și a sistemului național de identificare și trasabilitate a animalelor.

El susține, totodată, că în perioada restricțiilor ar fi existat rețele comerciale care au continuat să cumpere și să transporte ovine fără respectarea regulilor sanitar-veterinare, în timp ce crescătorii care respectau interdicțiile nu își puteau comercializa legal animalele.

Aceste afirmații reprezintă acuzații formulate public de Adrian Oros, iar eventualele încălcări ale legii trebuie stabilite de autoritățile competente.

Acuzații privind reducerea finanțării medicilor veterinari: „Cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?”

O altă problemă semnalată de vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari este diminuarea finanțării contractelor încheiate cu medicii veterinari de liberă practică.

Adrian Oros afirmă că, deși ANSVSA a beneficiat în 2025 de un buget mai mare decât în anul anterior, finanțarea acestor contracte ar fi fost redusă la jumătate.

Potrivit acestuia, decizia a afectat funcționarea rețelei sanitar-veterinare din teritoriu, iar în unele județe mai mult de jumătate dintre comune ar fi rămas fără acoperire medicală veterinară.

Consecințele ar putea fi importante tocmai în contextul începerii campaniei de vaccinare, care presupune personal suficient, organizare, monitorizarea animalelor și respectarea procedurilor sanitare.

„În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu”, afirmă Oros.

Acesta adresează conducerii instituției și o întrebare directă: „Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?”

Semne de întrebare privind vaccinurile utilizate și reluarea exporturilor

Adrian Oros atrage atenția și asupra unor aspecte tehnice ale campaniei de vaccinare, pe care le consideră insuficient explicate de autorități.

În cazul vaccinului împotriva pestei micilor rumegătoare, fostul ministru susține că există o problemă legată de diferențierea animalelor vaccinate de cele care au trecut prin infecția naturală.

Mai exact, vaccinul nu ar permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii apăruți după vaccinare și cei produși în urma infectării.

Acest aspect poate complica supravegherea epidemiologică și demonstrarea absenței circulației virusului, o condiție importantă pentru restabilirea statutului sanitar și reluarea anumitor schimburi comerciale.

Oros mai afirmă că dozele de vaccin disponibile pentru pesta micilor rumegătoare reprezintă doar o mică parte din necesarul potențial, în timp ce programul anunțat ar viza numai județele Tulcea și Constanța.

„Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?”, întreabă fostul ministru.

În privința vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, Oros semnalează o altă posibilă problemă. Potrivit acestuia, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia drept specie țintă, deși campania ar urma să includă atât ovine, cât și caprine.

El susține că există deja semnalări privind vaccinarea caprelor și cere clarificări referitoare la autorizarea acestei utilizări și la responsabilitatea pentru eventualele consecințe.

Colegiul Medicilor Veterinari ar fi cerut intervenția premierului

Potrivit lui Adrian Oros, campania de vaccinare a fost lansată fără ca medicii veterinari implicați să primească toate informațiile necesare privind condițiile în care urmează să lucreze.

Printre aspectele care ar necesita clarificări se numără cadrul juridic al vaccinării, responsabilitățile profesionale, tarifele aplicabile și modalitatea de decontare a serviciilor.

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari susține că organizația profesională a fost nevoită să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.

„Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!”, afirmă profesorul clujean.

Acesta avertizează că succesul unei campanii de vaccinare depinde nu doar de disponibilitatea vaccinurilor, ci și de existența unei rețele veterinare funcționale, de evidențe corecte ale animalelor și de reguli clare pentru supravegherea ulterioară.

Adrian Oros cere Guvernului un audit al gestionării focarelor și al despăgubirilor

În finalul declarației sale, fostul ministru al Agriculturii solicită intervenția Guvernului și verificarea modului în care ANSVSA a gestionat criza sanitar-veterinară din 2024 până în prezent.

Printre măsurile cerute se numără un audit al gestionării focarelor, verificarea sistemului de trasabilitate a animalelor și a despăgubirilor acordate, publicarea programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete pentru eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.

„Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite! Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează”, subliniază Adrian Oros.

Profesorul clujean consideră că, după doi ani de restricții și pierderi, crescătorii au nevoie de măsuri concrete, care să le permită să își continue activitatea și să își comercializeze animalele în condiții de siguranță.

„Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere. Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate”, încheie Adrian Oros.

Declarațiile fostului ministru ridică întrebări privind funcționarea sistemului sanitar-veterinar, modul de administrare a fondurilor publice și consecințele restricțiilor comerciale asupra crescătorilor de animale. Acuzațiile referitoare la eventuale interese nelegitime, nereguli în acordarea despăgubirilor și deciziile conducerii ANSVSA necesită verificări și un punct de vedere din partea instituției vizate.

Ce spune ANSVSA despre campania de vaccinare și exporturile de ovine

Campania criticată de Adrian Oros a început oficial duminică, 25 octombrie 2026, în județele Constanța și Tulcea, după sosirea ultimelor tranșe de vaccin din rezervele strategice ale Uniunii Europene.

Potrivit informațiilor comunicate de autorități, România a primit 1,1 milioane de doze, dintre care 300.000 împotriva pestei micilor rumegătoare și 800.000 împotriva variolei ovine și caprine.

Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a explicat că alegerea județelor Constanța și Tulcea are legătură cu importanța lor pentru exporturile de animale vii. Acesta a declarat că autoritățile au renegociat certificate de export cu mai multe state, printre care Arabia Saudită, Iordania, Libia, Kuweit, Maroc, Tunisia și Israel.

Totuși, începerea vaccinării nu înseamnă ridicarea automată a restricțiilor comerciale, iar reluarea exporturilor rămâne una dintre principalele preocupări ale crescătorilor.

Criticile formulate acum de Adrian Oros vizează atât deciziile luate în ultimii doi ani, cât și condițiile în care se desfășoară actuala campanie. Fostul ministru solicită verificări și asumarea responsabilității pentru eventualele nereguli.