Ai dreptul să afli prețul înainte să intri în cabinet. Ce s-a schimbat de la 1 ianuarie pentru cei 5.450 de medici din Cluj

Articol scris de Loredana Vale

De la 1 ianuarie 2026 se aplică un nou Cod de deontologie medicală, adoptat de Colegiul Medicilor din România. Îi privește pe toți medicii din țară, iar Clujul e județul cu cea mai mare concentrare: 5.450 de medici înscriși la Colegiu, mai mulți decât în Iași, Timiș sau Dolj, potrivit datelor CMR din 2025.

Cei mai mulți medici cu care am discutat citesc noul cod ca pe o listă de interdicții. E o lectură incompletă — și, în câteva puncte, greșită.

Ce spune codul, pe scurt

Informația pe care un medic o pune în spațiul public trebuie să fie corectă, verificabilă și neutră. Cele trei cuvinte fac muncă separată. Corectă exclude exagerarea. Verificabilă exclude ce nu poți documenta la cerere. Neutră exclude tonul de reclamă — și aici cad cele mai multe texte scrise de agenții obișnuite.

Rămân interzise superlativele, comparațiile cu alți colegi și promisiunea unui rezultat. Noul cod reglementează în plus comunicarea pe rețelele sociale, telemedicina și folosirea inteligenței artificiale în practica medicală, și interzice expres răspândirea informațiilor nevalidate științific.

Partea pe care puțini o știu

Premisa că „publicitatea în medicină e interzisă” nu mai stă în picioare în dreptul european. Nu de anul acesta, ci din 2017.

În cauza C-339/15, soluționată pe 4 mai 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a analizat situația unui stomatolog belgian ajuns în fața instanței penale pentru că își pusese numele, profesia, adresa site-ului și un număr de telefon pe o plăcuță și în ziarele locale. Legea belgiană interzicea orice formă de publicitate pentru îngrijiri dentare.

Curtea a stabilit că o interdicție generală și absolută a publicității online pentru un stomatolog contravine dreptului european și restrânge libera prestare a serviciilor. Statele membre pot reglementa conținutul și forma comunicării. Nu pot interzice comunicarea în sine.

Pe 19 iunie 2025, Curtea a repetat raționamentul pentru farmaciile din Polonia, unde o lege din 2012 interzicea orice publicitate în afara adresei și a programului. Interdicția a fost găsită disproporționată. Curtea a acceptat explicit că informarea despre prețuri și servicii poate fi în folosul pacientului, pentru că îi permite să compare.

O hotărâre poate fi o excepție. Două, la opt ani distanță, în două state diferite, sunt o linie.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca pacient

Aici e partea practică.

Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienților nu vorbește despre reclamă. Vorbește despre informare, și o așază ca obligație a furnizorului de servicii medicale. Articolul 4 alineatul (2) cere ca pacientul să primească informații relevante despre opțiunile de tratament, despre calitatea și siguranța serviciilor, prețuri clare și facturi clare, procedurile de reclamație și de despăgubire, precum și dovada asigurării de răspundere civilă profesională.

Directiva a fost construită în jurul îngrijirilor transfrontaliere, iar modul concret în care fiecare stat a transpus-o diferă. Direcția, însă, e aceeași peste tot: pacientul are dreptul să știe pe ce intră înainte să intre.

Practic, înainte de o procedură puteți cere — și e rezonabil să primiți:

• prețul sau intervalul de preț, înainte de programare, nu la casierie;
• Ce presupune procedura, ce pregătire cere și cum decurge recuperarea;
• unde și cum reclamați, dacă ceva nu merge;
• dovada că medicul e înscris la Colegiu și are asigurare de răspundere civilă.

Niciuna dintre aceste întrebări nu e nepoliticoasă. Toate sunt, în litera directivei, informații la care aveți dreptul.

De ce contează tocmai acum

Pentru că nu există un registru european public unde un pacient să verifice un medic. Mecanismul european de alertă funcționează doar între autorități, prin sistemul IMI, iar Cardul Profesional European nu acoperă medicii — din 2016 e disponibil pentru asistenți generaliști, farmaciști, fizioterapeuți, ghizi montani și agenți imobiliari.

În România, evidența e ținută pe colegii teritoriale, fără o căutare națională unitară. Spațiul european al datelor medicale, regulamentul intrat în vigoare în martie 2025, va face accesibile rezumatul pacientului și rețeta electronică în toate statele membre — dar abia din martie 2029.

Până atunci, pentru cineva care vrea să afle cine e medicul la care merge, sursa cea mai accesibilă rămâne, de cele mai multe ori, ce publică medicul însuși.

Iar românii caută. Potrivit datelor Eurostat, procentul persoanelor care caută online informații despre sănătate a urcat în România de la 28% în 2020 la aproape 43% la finalul lui 2025 — una dintre cele mai rapide creșteri din Uniune, chiar dacă rămânem sub media europeană de 60%. În paralel, Edelman Trust Barometer 2026, realizat pe 16.000 de respondenți din 16 țări, arată că 35% dintre oameni pun deja întrebări de sănătate unei platforme de inteligență artificială.

Concluzia, pentru ambele părți

Pentru medici: întrebarea nu mai e dacă aveți voie să comunicați public, ci cum. Un preț publicat nu e reclamă agresivă, e informație factuală și verificabilă. Sancțiunea disciplinară se aplică însă medicului, nu agenției care i-a scris textul — de aceea aprobarea pe fiecare rând nu e o formalitate.

Pentru pacienți: aveți dreptul la informație înainte de decizie, nu după. Inclusiv la preț.

Am scris pe larg despre cadrul european, cu trimitere la fiecare hotărâre și la fiecare articol de directivă, într-un ghid disponibil aici: Cadrul european: ce obligă, ce permite, ce interzice.

________________________________________

Loredana Vale este specialist în comunicare și relații publice, din Cluj-Napoca. A realizat treisprezece interviuri cu primari, viceprimari și oficiali municipali din douăsprezece orașe europene — printre care Viena, Rotterdam, Helsinki și Gent — publicate de Future Hubs sub mandatul de imagine online al Conferinței Anuale Eurocities 2024, găzduită de Cluj-Napoca. Este absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, fondatoare a Astral Digital, întreprindere socială atestată, și editor la Profilmedic, unde scrie despre ce au voie medicii să publice. Nu este medic.

Textul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.