Aseară, jurnaliștii de la Recorder au lansat un documentar amplu, realizat pe parcursul a mai bine de un an de zile, despre corupția și sistemul „stricat” al justiției din țară. Activistul clujean Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil (S.O.S.), a analizat pe larg documentarul Recorder „Justiție capturată”, lăudând acuratețea faptelor prezentate, dar criticând limitele interpretării oferite de jurnaliști. Într-o postare amplă, Dohotaru explică de ce tema corupției nu poate fi înțeleasă doar prin lentila luptei anti-corupție, ci trebuie privită într-un context mult mai larg, unul istoric, social și moral.

„Documentarul e foarte bun factual, dar limitat interpretativ”

Adrian Dohotaru afirmă că materialul Recorder oferă o radiografie solidă a disfuncțiilor din sistemul de justiție: schimbarea completurilor pentru a amâna dosare, concentrarea puterii la vârf, precum și mărturii curajoase ale unor insideri.

Totuși, el atrage atenția că, deși faptele sunt precise, interpretarea jurnaliștilor rămâne una simplificată. Teza principală, un pact politic-justiție, în care puterea ar fi cedat control unor magistrați docili pentru a evita acuzațiile de ingerință, este, spune Dohotaru, doar o ipoteză, nu un adevăr demonstrat.

„Teza principală a documentarului e, după cum recunosc, jurnaliștii Recorder într-o formă „simplificată” și constă în existența unui pact între politic și o parte din justiție, politic care dă legi favorabile atât autonomiei justiției, dar și concentrării la vârf a acestei autonomii, la schimb magistrații oferind „o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”.”, spune Dohotaru.

„E o confuzie între independență și autonomie concentrată în vârf”

Potrivit activistului, discursul public a idealizat ani la rând independența justiției, fără a vedea că autonomia instituțională poate deveni, uneori, o concentrare de putere în mâinile unor grupări nereformiste.

Dohotaru precizează că documentarul nu prezintă dovezi clare privind presupusul troc dintre politicieni și magistrați, iar ceea ce rămâne cert este doar frânarea luptei anti-corupție. „Adică, ani de zile, lupta anti-corupție s-a bazat, la fel de simplificat, pe principiul independenței justiției, dar magistrații, aleși de breasla lor în organismele de conducere, au trădat. Apoi, în această interpretare, tot politicul e de vină, pentru că și-a protejat interesele transferând abil puterea unor magistrați docili ca să nu mai fie acuzați ei înșiși de manipularea justiției. Totuși, nicio înregistrare ascunsă nu arată acest transfer pervers de putere pentru a o prezerva, rămâne la latitudinea noastră să interpretăm faptul indubitabil al frânării luptei anti-corupție. Și pe interpretare aș vrea să ne concentrăm acum.”

„Soluțiile din sistem sunt bune, dar insuficiente”

Magistrații intervievați propun măsuri legislative și sistemice, regândirea legilor justiției și redistribuirea democratică a puterii, precum și măsuri etice, bazate pe curajul celor din interior.

Pentru Dohotaru, aceste soluții sunt necesare, dar nu ating rădăcina problemei: corupția trebuie înțeleasă diacronic și moral, nu doar juridic. „Soluțiile propuse de magistrați sunt, pe de o parte, sistemice și legislative: regândirea legilor justiției la scurtă vreme de la votarea lor, astfel încât puterea să fie redistribuită mai democratic în cadrul breslei, dar și soluții etice, prin apel la curajul oamenilor din justiție pentru a expune nedreptățile din interior.”, mai adaugă acesta.

„Corupția e constitutivă sistemului capitalist, nu o abatere de la reguli”

Activistul clujean susține că adevărata analiză a corupției trebuie să privească:

• inegalitățile de putere,

• modul în care legile mențin oligarhiile,

• raporturile sociale nedrepte,

• valorile ignorate de sistemul economic actual: echitate, egalitate, democrație, armonie, responsabilitate socială și de mediu.

În acest mod, corupția nu aparține doar politicii, ci și corporațiilor, structurilor patriarhale, instituțiilor publice și oricărei zone unde puterea se concentrează.

„Nu există justiție fără dreptate socială”

Concluzia lui Dohotaru este una tranșantă: justiția nu poate fi separată de societate, iar lupta reală împotriva corupției trebuie să includă și lupta pentru reducerea inegalităților, distribuirea echitabilă a puterii și reconstruirea unei culturi morale.

„Într-un sistem de privilegii și de inegalități din ce în ce mai mari, cum e cel capitalist, netemperat de democrație, corupția e constitutivă sistemului, nu o excrescență a lui. Și nicidecum într-o astfel de interpretare morală pe care o schițez mai sus, corupția nu se limitează strict la politic, ci e constitutivă concentrării puterii, că e în magistratură, că e în corporație, că e în familia patriarhală. Pe scurt, nu există justiție fără dreptate socială.”, afirmă activistul.