Duminica 12 Iulie

Raport BOMBĂ! Valori de trafic depășite cu 200 - 300% pe drumuri din Cluj-Napoca, Baciu, Gilău Florești


Situația traficului rutier în zona metropolitană Cluj a fost analizată în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ).

Zonele cu depășire a capacității de trafic din cadrul județului Cluj:

DN 1 – pe sectoarele: Turda - Tureni și Tureni – Cluj-Napoca – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 2 benzi;

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral – valorile traficului sunt depășite cu 100% și 200% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane.

Cluj-Napoca – Florești – în 2015, valorile traficului depășeau cu 200% capacitatea drumului, iar începând cu 2020 valorile cresc cu 300% față de clasa tehnică a drumului actual, acest fapt reclamă soluționarea traficului de navetism dinspre și înspre municipiul Cluj-Napoca prin centuri ocolitoare și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul.

Florești – Gilău – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă finalizarea centurilor metropolitane și extinderea transportului public metropolitan în toate localitățile din inelul 1 al ZMCN.

DN 1C – pe sectoarele: Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral (centru, cartier Mărăști, cartier Someșeni, până la zona aeroportului) – la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului sunt depășite cu 200% față de clasa tehnică a drumului, valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane și completarea infrastructurii de transport public urban prin amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău) Fundătura – Gherla – Nima – Dej – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă construcția unui drum expres sau autostradă cu două benzi pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Tot în acest sens, se adaugă și necesitatea punerii în funcțiune a trenului metropolitan cu traseul Huedin – Cluj-Napoca – Gherla – Dej, și pe varianta Câmpia Turzii – Apahida – Gherla – Dej.

DN 1F – pe sectoarele: Cluj-Napoca (sectorul intravilan integral) – Baciu – Rădaia – la nivelul anului 2020 valorile traficului sunt depășite cu 100%, iar pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului vor depăși cu 200% capacitatea tehnică actuală a drumului; în acest sens, pentru diminuarea acestor valori de trafic este necesară finalizarea segmentului de autostradă Nădășelu – Sânpaul – Zalău – Borș și construirea centurii metropolitane nordice a ZMCN (care să scoată direct o legătură din DN 1C în DN 1F, o posibilă rută fiind Borșa – Vultureni – Așchileu Mare – Așchileu Mic)

DN 17 – pe sectoarele Dej – Cuzdrioara – valorile traficului, în prezent și prognozate, depășesc cu 100% capacitatea drumului; acest fapt se va soluționa prin darea în exploatare fie a variantei de drum expres Cluj-Napoca – Dej – Bistrița, fie prin autostrada nordului Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava.

În cazul drumurilor județene, valori depășite ale traficului în prezent și prognozat se constată pe următoarele sectoare de drum: DJ 103G – sectorul Cluj-Napoca (intravilan – cartier Gheorgheni) – se întregistrează o depășire a valorilor cu 100% -se pot soluționa prin darea în expoatare a centurii metropolitane interne (Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău);

DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca (intravilan – străzile Maramureșului și Oașului) – care sunt exploatate ca variante de ocolire în prezent și care înregistrează depășiri ale valorilor traficului cu 200% și 300%, față de clasa tehnică a drumului.

Concluziile studiului:

Nici un centru urban din județul Cluj nu deține în prezent inele complete de centuri ocolitoare, dispunând doar de segmente funcționale. De asemenea, există și localități urbane care nu dispun deloc de segmente de centuri ocolitoare (Turda, Câmpia Turzii, Dej și Huedin). În cazul municipiilor Turda și Câmpia Turzii, odată cu darea în exploatare a tronsonului de autostradă A3, aceasta a preluat traficul de tranzit și funcția de centură ocolitoare. Cu toate acestea, pe plan local, la nivelul ambelor municipii tot traficul zonal traversează median intravilanele și generează poluare și congestii a traficului, Acest fapt, impune în continuare nevoia de a realiza drumuri de tip centură. 

 Funcția de centură ocolitoare a fost preluată partial de o serie de străzi periferice din incinta intravilanului, dar care nu sunt o soluție sustenabilă pe termen lung. De exemplu:

- În cazul municipiului Cluj-Napoca – str. Oașului, str. Maramureșului, str. Bucium, str. Primăverii, str. Izlazului, str. Frunzișului, Str. Observatorului, calea Turzii, și mai nou, prin modernizarea drumului Sf. Ioan, acesta s-a transformat în șosea de centură pentru traficul ușor;

- în cazul municipiului Turda – str. General Dragalina, Str. Ioan Rațiu;

- În cazul municipiului Dej, str. 1 Mai și str. Ion Pop Reteganul

- În cazul orașului Huedin. și al municipiului Câmpia Turzii nu există nici măcar străzi prevăzute cu rol de centuri ocolitoare, traseul drumurilor naționale și a traficului desfășurându-se prin centrul orașului.

Soluția ar fi un tramvai metropolitan.

Comentarii Facebook