Joi 9 Iulie

Cluj: Tramvai metropolitan, de la Jucu la Căpușu, prin Apahida - Cluj-Napoca și Florești. Înlocuim metroul?


Folosirea liniei de tramvai din Cluj-Napoca a scăzut foarte mult în ultimii ani, pentru că s-a schimbat zona rezidențială și industrială, se arată în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ).

Ca urmare a schimbării locației spațiale a principalelor zone rezidențiale și industriale, la nivelul municipiului Cluj-Napoca și ZMCN, în utlimul deceniu s-au modificat și fluxurile principale de călători. Astfel că, în prezent, cea mai mare intensitate se regăsește pe axa est-vest, fapt ce determină subutilizarea actualei linii de tramvai, pe direcția nord-est – sud-vest și suprautilizarea celorlalte mijloace de transport pe direcția est – vest. Popunere – construirea și amenajarea unei noi linii de tramvai între Jucu și Căpușu, etapizat: faza 1 Aeroport – Florești, faza 2. Florești – Gilău; aeroport – Apahida; etapa 3. Gilău – Căpuș - Apahida – Jucu”, precizează experții care au realizat Planul.

Culmea este că acest tramvai ar lua locul metroului propus de Emil Boc.

Pentru Cluj-Napoca se propune extinderea liniei de troleibuz. ”Rețeaua de transport public urban este subdimensionată la nivelul liniilor de parcurs cu troleibuzul, aceasta nefiind prezentă în cartiere precum Grigorescu, Baciu, Zorilor, Bulgaria și Dâmbu Rotund. Acest fapt determină supra utilizarea transportului cu autobuzul și creșterea nivelului de poluare în aceste zone. Propunerea: extinderea rețelei de transport cu troleibuzul pentru a deservi aceste zone rezidențiale.

În municipiul Cluj-Napoca nu există o rețea unitară de piste pentru bicicliști, ci doar secvențial, fapt ce determină discomfort, grad redus de siguranță al acestui tip de transport și grad redus de atractivitate pentru populație. Propunere: extindere a infrastructruii de piste de biciclete pentru a crea o rețea unitară”, se mai arată în raport. 

Una dintre deficiențe este și faptul că ”programul de circulație prin transport public metropolitan este limitat până la ora 23:00, deplasarea pe timp de noapte fiind realizată prin mijloace proprii sau cu taxi, fapt ce crește costurile de deplasare”.


Care este nivelul de accesibilitate al locuitorilor din comunele Zona Metropolitană la transportul în comun


Transportul public în județul Cluj este administrat și organizat atât la nivelul fiecărei unități administrative urbane (cu excepția orașelor Câmpia Turzii, Huedin și Gherla), cât și la nivel județean (prin curse interurbane). La nivel județean, transportul public rutier este deservit de 28 de operatori de transport (Tabel 68) organizați cu activitatea în cadrul autogărilor/stațiilor din cele 6 centre urbane existente. Mai mult, transportul public este realizat la nivel județean și prin intermediul căilor ferate, principalul furnizor de servicii de transport feroviar fiind SN CFR SA. Compania de Transport Public din Cluj-Napoca gestionează atât transportul public urban în cadrul municipiului, cât și transportul public în zona metropolitană, prin linii dedicate de transport cu tramvaiul, troleibuzul și autobuzul (în intravilanul municipiului Cluj-Napoca) și linii dedicate de transport cu autobuzul (în zona metropolitană).

Din punct de vedere al suficienței infrastructurii de transport public la nivel județean și la nivelul ZMCN, trebuie menționate câteva aspecte particulare referitoare la gradul de accesibilitate al localităților rurale din ZMCN:

Nivel de accesibilitate al localităților din inelul 1 al ZMC (43 localități în cadrul a 7 UAT-uri rurale, cu o populație totală de 59387 locuitori în anul 2011)

- 2 (4,65%) localități deservite cu trei tipuri de transport public – metropolitan, interurban și feroviar – Apahida, Baciu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 12066 locuitori (20,32%).

- 9 (20,93%) localități deservite cu două tipuri de transport public – metropolitan și interurban – Câmpenești, Corpadea, Pata, Sânnicoară, Chinteni, Deușu, Florești, Luna de Sus, Feleacu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 27719 locuitori (46,68%).

- 3 (6,98%) localități deservite cu două tipuri de transport public – metropolitan și feroviar – Dezmir, Mera, Suceagu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4234 locuitori (7,13%).

- 1 (2,33%) localități deservite cu două tipuri de transport public – interurban și feroviar – Rădaia, în anul 2011, întrunind o populație de 161 locuitori (0,27%).

- 10 (23,26%) localități deservite cu un singur tip de transport public – metropolitan – Sub Coastă, Feiurdeni, Sânmărtin, Popești, Săliștea Nouă, Tăuți, Sălicea, Ciurila, Gheorghieni, Vâlcele, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4406 locuitori (7,42%).

- 0% localități deservite cu un singur tip de transport public – feroviar

- 5 (11,63%) localități deservite cu un singur tip de transport public – interurban – Bodrog, Vechea, Gilău, Someșu Cald, Someșu Rece, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 8782 locuitori (14,79%).

- 13 (30,23%) localități nedeservite de nici un sistem de transport public – Măcicașu, Pădureni, Săliștea Veche, Satulung, Corușu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Săliște, Șutu, Casele Micești, Sărădiș, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 2019 locuitori (3,40%).

Concluzii:

a. 4,65% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 12066 locuitori (20,32%), au la dispoziție trei sisteme de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice (metropolitan, feroviar și interurban)

b. 30,23% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 32114 locuitori (54,08%), au la dispoziție două sisteme de transport public pentru efectuarea

deplasărilor zilnice (metropolitan și interurban, sau metropolitan și feroviar sau interurban și feroviar)

c. 34,89% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 13188 locuitori (22,21%), au la dispoziție un singur sistem de transport public rutier pentru efectuarea deplasărilor zilnice (metropolitan sau interurban)

d. 30,23% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 2019 locuitori (3,40%), nu au la dispoziție nici un sistem de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice.

Nivel de accesibilitate al localităților din inelul 2 al ZMC (59 localități în cadrul a 11 UAT-uri rurale, cu o populație totală de 28498 locuitori în anul 2011)

- 7 (11,86%) localități deservite cu două tipuri de transport public – interurban și feroviar – Juc-Herghelie, Bonțida, Răscruci, Gărbău, Nădășelu, Cojocna, Boju, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 8897 locuitori (31,22%).

- 0% localități deservite cu un singur tip de transport public – feroviar

- 29 (49,15%) localități deservite cu un singur tip de transport public – interurban – Jucu de Sus, Gădălin, Jucu de Mijloc, Vișea, Borșa, Borșa-Cătun, Ciumăfaia, Vultureni, Băbuțiu, Făureni, Șoimeni, Sânpaul, Mihăești, Șardu, Topa Mică, Turea, Viștea, Tureni, Mărtinești, Aiton, Rediu, Cara, Iuriu de Câmpie, Moriști, Căianu, Bărăi, Căianu Mic, Căianu Vamă, Vaida Cămăraș, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 15330 locuitori (53,79%).

- 23 (38,98%) localități nedeservite de nici un sistem de transport public – Coasta, Tăușeni, Borșa-Crestaia, Giula, Bădești, Chidea, Berindu, Sumurducu, Cornești, Ceanu Mic, Comșești, Micești, Petreștii de Jos, Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Plaiuri, Boj-Cătun, Cuci, Straja, Văleni, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4271 locuitori (14,99%).

Concluzii:

a. 11,86% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 8897 locuitori (31,22%), au la dispoziție două sisteme de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice (interurban și feroviar) 

b. 49,15% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 15330 locuitori (53,79%), au la dispoziție un singur sistem de transport public rutier pentru efectuarea deplasărilor zilnice (interurban)

c. 38,98% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 4271 locuitori (14,99%), nu au la dispoziție nici un sistem de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice.

Județul Cluj are o tendință de dezvoltare axială de-a lungul culoarului Someșului Mic unde sunt localizate și principalele centre urbane ale județului. De-a lungul acestui culoar, s-au localizat și principalele parcuri industriale ale județului, fapt ce determină navetismul forței de muncă. Pe fondul inexistenței încă a unei infrastructuri rutiere corespunzător dezvoltată și conectată, se înregistrează numeroase ambuteiaje în traficul zilnic și timpi mari de parcurs ai unor distanțe relative scurte, se impune valorificarea potențialului oferit de infrastructura feroviară existentă. În acest context, în afara trenurilor regulate de transport pasageri pe calea ferată, organizate de către principalul furnizor SN CFR SA se impune și organizarea transportului feroviar metropolitan prin achiziționarea unor platforme de tip automotor compuse din 2-3 vagoane care să circule conform unui orar prestabilit care să nu perturbe traficul current pe calea ferată (pasageri și marfă) cu precădere la orele de vârf (06:00-09:00 și 15:00-18:00) pe următoarele rute: Huedin – Cluj-Napoca și retur, Dej – Cluj-Napoca și retur, Câmpia Turzii – Cluj-Napoca și retur, Dej – Apahida – Câmpia Turzii și retur. Prin implementarea acestui sistem de transport s-ar reduce considerabil presiunea asupra sistemului de transport rutier, ar scădea poluarea, ar crește conectivitatea localităților traversate de calea ferată și ar apărea ca oportunitate și necesitate modernizarea infrastructurii feroviare (pentru creșterea vitezei de deplasare), și nu în ultimul rând ar crește mobilitatea forței de muncă și capacitatea de transport a forței de muncă. Astfel că, localizarea forței de muncă nu ar mai fi un criteriu determinant în localizarea activităților economice.

Una dintre concluziile experților este că ”introducerea rutelor de transport metropolitan reprezintă un factor cheie în coagularea dezvoltării integrate a zonei metropolitane. În cazul municipiului Cluj-Napoca este într-un stadiu mai avansat, în timp ce în cazul municipiului Dej este la nivel incipient. 

Transportul metropolitan nu acoperă încă toată zona metropolitană, conform cu configurația ZMCN, aceasta extinzându-se maxim până la localitățile din al doilea inel”.

Comentarii Facebook