Miercuri 25 Mai

Febra imobiliară a Clujului lovește și Palatul Sebestyen. Dacă apar apartamente în pod, palatul riscă să se prăbușească


Construit la începutul secolului al XX-lea de către antreprenorul de succes al acelor vremuri, David Sebestyen, imobilul situat pe strada Universității, nr. 3 din municipiul Cluj Napoca, cunoscut sub denumirea de Palatul Sebestyen, reprezintă de mai bine de 100 ani un important edificiu cultural și istoric al comunității clujene. 

Acesta a fost declarat de Ministerul Culturii și Identității Naționale monument istoric și, în consecință, recunoscut ca fiind parte din patrimoniul cultural de interes local al municipiului Cluj Napoca. Valoarea sa artistică și culturală este dată, pe de-o parte, de stilul arhitectural pe care îl poartă, specific primei jumătăți a secolului al XX-lea, respectiv decorarea acestuia în stilul seccession, un curent nou adoptat de artiștii vienezi ai acelor vremuri și care se desprinde din ceea ce istoricii vor numi mai târziu stilul Art Nouveau, dominant în întreaga Europă pentru perioada de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, Palatul Sebestyen, pe lângă faptul că păstrează amprenta originală a vremurilor în care a fost construit, prin conservarea intactă a numeroaselor decorațiuni interioare și exterioare (vitralii, ornamente, ascensor, ș.a – datând de la momentul construirii imobilului), impresionează și prin istoria care s-a conturat în jurul său, pornind de la povestea familiei al cărei nume îl poartă, respectiv familia Sebestyen. Membrii acestei familii, de origine evreiască, au avut un destin tragic, fatalist, foarte puțini supraviețuind Holocaustului și ajungând în anii grei ai regimului comunist, când, în decembrie 1989, în proximitatea Palatului au fost uciși mai mulți revoluționari tineri care luptau pentru libertatea și democrația de azi.

Palatul Sebestyen, bijuteria Clujului. Construit în 1912, a găzduit cafeneaua Arizona, cinema Arta. Un apartament costă 500 mii euro - FOTO

Desigur că istoria Palatului nu este legată doar de evenimente tragice, acesta fiind cunoscut în mintea colectivă clujeană ca fiind locul de vază ce a găzduit și găzduiește și azi apartamente de lux, magazine, un fost cinematograf (cu denumirea inițială Select, Cinematograful Tineretului, iar după 1990 Cinema Arta, până în anul 2012 fiind cel mai longeviv cinematograf din România), sediile unor instituții (redacția revistei Tribuna, Uniunea Scriitorilor Filiala Cluj, Uniunea Artiștilor Plastici filiala Cluj), o librărie (Cioflec în perioada interbelică, Cartea Rusă în perioada comunistă, iar mai târziu Librăria Universității). În definitiv, Palatul Sebestyen face parte din ansamblul urban ce alcătuiește azi „Centrul Istoric al Clujului”, alături de alte edificii istorice cu aceeași valoare culturală și artistică impresionantă, precum Palatul Justiției, Clădirea Universității Babeș-Bolyai, Palatul Primăriei Cluj Napoca, etc. și care reprezintă cu succes principalele atracții turistice ale acestui oraș.

Proprietarii podului cer mansardarea Palatului Sebestyen

Începând cu anul 2020, imobilul face obiectul unor dispute litigioase controversate, care în prezent se află pe rolul instanțelor clujene. Totul a pornit de la intenția proprietarilor spațiilor situate în podul imobilului de a efectua diverse lucrări de amenajare apartamente la mansardă. Pentru astfel de lucrări este nevoie în prealabil de acordul expres al celorlați proprietari de apartamente de la nivelurile inferioare ale imobilului.

Proprietarii somați să-și exprime acordul și-au manifestat îngrijorarea legată de anvergura lucrărilor propuse de vecinii lor, care pot să pună în pericol întreaga structură de rezistență a clădirii. ”Am fost precauți în exprimarea acordului și am solicitat să fie efectuate în prealabil verificări riguroase, mai ales că documentele puse la dispoziție pentru informare nu erau în măsură să demonstreze în mod pertinent dacă edificiul suportă încărcături suplimentare și dacă există sau nu riscul prăbușirii acestuia. Asupra noastră s-au făcut presiuni ca să ne exprimăm cât mai repede acordul și, în cele din urmă, văzând că nu s-a reușit, s-a ajuns în cele din urmă în fața instanței de judecată”, afirmă Raluca Gilles, unul dintre proprietarii apartamentelor din clădirea situată pe strada Universității, nr. 3.

Totuși, fiind o clădire cu o existență de peste 100 ani și cumulând deopotrivă valoarea sa istorică și culturală, emblematică pentru municipiul Cluj-Napoca, proprietarii chemați în judecată au solicitat și opinii separate ale unor specialiști în domeniul construcțiilor și al monumentelor istorice. Specialiștii au concluzionat că, în condițiile date, în lipsa unor verificări riguroase, există șanse ridicate ca imobilul-monument istoric cunoscut ca Palatul Sebestyen, să nu facă față acestor intervenții, având în vedere că podul nu a avut inițial destinația de mansardă și că există riscul prăbușirii acestuia în caz de amenajare a podului în apartamente la mansardă.

”Îngrijorarea nostră este cu atât mai mare cu cât majoritatea lucrărilor de reabilitare și recompartimentare vizează podul clădirii, care reprezintă cea mai extinsă suprafață de la nivelul mansardei și care, prin destinația sa, nu a fost conceput pentru astfel de modificări interioare, nefiind proiectat ca un spațiu de locuit. Încărcările însemnate realizate prin compartimentarea podului, respectiv materialele de construcție, finisaje, corpuri de mobilă, ș,a., vor pune presiune asupra structurii de rezistență, fiind necesară acordarea unei atenții deosebite cu privire la autorizarea acestor lucrări”m continuă Raluca Gilles.

În prezent, proprietarii duc o luptă acerbă pentru prezervarea valorii patrimoniale și culturale pe care o reprezintă Palatul Sebestyen în comunitatea clujeană, dar și pentru protejarea dreptului lor de proprietate asupra apartamentelor.

”Refuzul celor chemați în judecată pentru exprimarea acordului este motivat de faptul că o serie de documente esențiale nu le-au fost puse la dispoziție pentru a-și putea da acordul în deplină cunoștință de cauză. Prevederile legale incidente stabilesc faptul că acordul poate fi exprimat în baza acestor elemente ale documentației, care vizează cu precădere rezistența și stabilitatea clădirii prin raportare la încărcătura suplimentară generată de realizarea lucrărilor propuse de reclamanți. În lipsa prezentării acestor documente deosebit de importante, proprietarii au refuzat exprimarea acordului. În prezent, litigiul se află în etapa apelului, cauza fiind suspendată până la soluționarea definitivă a unui alt proces care se află pe rolul instanțelor clujene”, afirmă Marius G. Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații, reprezentantul proprietarilor care doresc protejarea Palatului Sebestyen.

Comentarii Facebook