Un studiu internațional publicat în 2026 compară modul în care orașe precum Cluj-Napoca, Madrid și Lisabona gestionează fenomenul trotinetelor și bicicletelor electrice, iar concluziile nu sunt deloc favorabile pentru orașul condus de Emil Boc. 

Clujul, pus față în față cu Madrid și Lisabona într-un studiu european

Analiza, realizată de cercetători europeni pe baza unor interviuri cu autorități locale, operatori privați, ONG-uri și experți, arată că orașul din Transilvania se află într-o fază incipientă și dezorganizată în ceea ce privește micromobilitatea electrică, în contrast puternic cu marile capitale analizate.

Potrivit studiului, principala problemă a Clujului este abordarea administrativă: o politică de neintervenție, în care autoritățile nu au stabilit un cadru clar de reguli pentru operatorii de trotinete și biciclete electrice. Pe românește, autoritățile nu se implică și nu prea știu ce fac. Această lipsă de implicare a dus la mai multe consecințe, printre care un cadru de reglementare limitat, lipsă de date despre utilizare și impact, dificultăți în gestionarea spațiului public și infrastructură insuficientă pentru acest tip de transport. Cu alte cuvinte, fenomenul există și crește, dar nu este controlat sau integrat într-o strategie urbană coerentă.

În contrast, orașele vest-europene analizate în studiu sunt mult mai avansate. În Madrid, autoritățile au investit masiv în infrastructură și încearcă să integreze bicicletele electrice direct în sistemul de transport public. În Lisabona, abordarea a fost mai flexibilă, cu reguli „soft”, dar care au permis dezvoltarea controlată a pieței și adaptarea rapidă la problemele apărute.

Orașele precum Cluj-Napoca au nevoie urgentă de reguli minime pentru operatori

Ambele orașe au în comun un element esențial: implicarea activă a autorităților și existența unei strategii clare. Care, la Cluj-Napoca lipsește, conform acestui studiu. Problema identificată de experți este că, în timp ce orașele mature își ajustează sistemele existente, Clujul trebuie să construiască totul de la zero, iar acest lucru nu se întâmplă suficient de rapid.

Autorii avertizează că, fără intervenție, micromobilitatea poate agrava probleme deja existente, cum ar fi aglomerația din anumite zone, parcări hаotice, riscuri de siguranță și acces inegal la servicii. Mesajul central al studiului este clar. Orașele precum Cluj-Napoca au nevoie urgentă de reguli minime pentru operatori, infrastructură de bază (piste, zone de parcare), colectare de date și colaborare între autorități și companii.

În lipsa acestora, dezvoltarea micromobilității riscă să rămână „scăpată de sub control” și dificil de corectat ulterior. Într-un moment în care Uniunea Europeană împinge orașele spre transport verde și reducerea masivă a emisiilor, concluzia este una incomodă pentru administrația locală: Clujul are tehnologia și utilizatorii, dar nu are încă sistemul care să le organizeze.