Salariul minim nu mai ajunge nici pentru jumătate din traiul decent! Sindicatele cer 4.652 de lei brut din 2027. Câți români trăiesc la limită

Salariul minim din 2027: BNS cere 4.652 de lei brut. Un sfert dintre angajații din România câștigă în jurul minimului

Blocul Național Sindical (BNS) propune ca salariul minim brut pe economie să urce în 2027 la 4.652 de lei, cu 327 de lei peste nivelul actual de 4.325 de lei, potrivit agerpres.

Sindicaliștii cer ca suma să fie stabilită transparent și echitabil, după o formulă care să excludă înghețările salariale, să pornească de la un coș minim de consum oficial și să fie susținută prin negociere colectivă reală.

Cifra a fost prezentată marți, la o dezbatere despre adecvarea salariului minim, organizată de BNS la lansarea studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”. Documentul este semnat de economistul și jurnalistul Radu Teodor Soviani și de Steluța Enache, director economic la BNS.

Dezbaterea a fost moderată de președintele BNS, Dumitru Costin. Printre participanți s-au aflat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, secretarul de stat Ciprian Văcaru și parlamentarii Marius Humelnicu (PSD), Violeta Alexandru (USR) și Miklos Zoltan (UDMR).

Concluzia autorilor: la doi ani după transpunerea directivei, distribuția salariilor a rămas blocată, iar legea adoptată nu a adus schimbările de structură de care au nevoie angajații.

1,4 milioane de salariați, plătiți la minim sau foarte aproape de el

Potrivit studiului, unul din patru salariați din România câștigă în continuare în jurul salariului minim. Aproximativ 1,4 milioane de angajați, adică 26,9% din total, primesc minimul pe economie sau cel mult 75 de lei în plus.

Dacă pragul urcă la 5% peste salariul minim brut, în această categorie intră 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă, o treime din total. Situația este identică cu cea din 2024.

La 30 septembrie 2026, 714.864 de angajați cu normă întreagă (13,6%) erau plătiți exact cu 4.325 de lei brut. Opt din zece salariați au un salariu de bază mai mic decât salariul mediu.

România, pe locul 20 din 22 în UE. Bulgaria a trecut în față la salariul mediu net

Cu un salariu minim de 825 de euro în a doua jumătate a anului, România ocupă locul 20 din 22 în Uniunea Europeană.

Bulgaria recuperează rapid decalajul. În 2025, salariul mediu net de acolo l-a depășit pe cel din România, deși salariul mediu brut românesc este mult mai mare. Explicația ține de taxare: în Bulgaria, salariile sunt impozitate mai puțin, arată autorii studiului.

Salariul minim net, de 2.699 de lei, acoperă 48,7% din salariul necesar pentru un trai decent. În septembrie 2026, coșul lunar pentru o familie cu doi adulți și doi copii ajunsese la 11.668 de lei.

Nici două venituri nu rezolvă problema. O gospodărie în care un adult câștigă salariul minim, iar celălalt salariul mediu, de circa 8.200 de lei net, acoperă doar aproximativ 70% din coșul pentru o familie cu doi copii. România nu are nici acum un coș minim oficial, potrivit studiului, care face trimitere la Legea nr. 174/2020.

Ce cere, de fapt, directiva europeană

Directiva (UE) 2022/2041 nu fixează un salariu minim european. Ea cere statelor un mecanism clar și stabil de calcul, evaluarea salariului minim față de un reper de adecvare și un plan pentru negocierea colectivă acolo unde aceasta acoperă mai puțin de 80% dintre angajați.

În România, directiva se aplică prin Legea nr. 283/2024. Legea prevede actualizarea anuală a salariului minim, după consultarea sindicatelor și a patronatelor, un reper de adecvare de 47–52% din câștigul salarial mediu brut și amenzi mai mari pentru angajatorii care nu plătesc minimul.

Președintele BNS a spus că directiva a introdus mecanisme predictibile pentru toate statele membre, tocmai ca salariul minim să nu mai fie stabilit după interesul de moment al politicienilor aflați la putere sau după calendarul electoral. Regulile cer dialog între Guvern, patronate și sindicate, transparență și indicatori publici. „Nu vă mai jucați cu aceste valori!”, a declarat Costin.

Liderul sindical a amintit că Ministerul Muncii este obligat să prezinte în fiecare toamnă o analiză de impact care să arate cât ar trebui să fie salariul minim de la 1 ianuarie al anului următor. Anul trecut, raportul ministerului, condus atunci de același ministru, indica o creștere la 4.325 de lei de la 1 ianuarie. Decizia politică a fost însă alta, a spus Costin.

Potrivit acestuia, autoritățile au propus amânarea majorării cu șase luni, ca o compensație, pentru că anterior fusese introdusă o taxă pe cifra de afaceri. Costin a descris discuțiile purtate cu ușile închise între Guvern, coaliție și mediul de afaceri, în care creșterea de la 1 ianuarie a fost considerată prea mare. În opinia lui, salariații plătiți cu minimul au fost sacrificați pentru înțelegerea de a muta majorarea la 1 iulie. Pierderea lor lunară seamănă, a spus el, cu situația în care cineva îți ia o parte din leafă imediat după ce ai încasat-o.

Radu Soviani, care a prezentat studiul, a spus că toate datele folosite provin din cea mai recentă raportare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.