Salariul minim, în negocieri: Ministrul Muncii cere ca majorările să țină cont de coșul minim pentru un trai decent, în detrimentul profitabilității

Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că stabilirea salariului minim pe economie nu trebuie să țină cont doar de profitabilitatea companiilor și de competitivitatea economiei, ci și de costurile necesare pentru un trai decent. Oficialul a vorbit marți despre experiența sa personală, amintind că, în perioada în care era plătit cu salariul minim, nu reușea să acopere nici măcar chiria din București.

Declarațiile au fost făcute la o dezbatere organizată de Blocul Național Sindical, dedicată adecvării salariului minim în România.

"Discuţia despre salariul minim, ca şi despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuţie despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie şi o discuţie despre coşul minim pentru un trai decent. Nu cred că se poate numi competitivitate faptul de a avea toate condiţiile necesare pentru a avea un business de succes într-o ţară, dar nu poţi să ai un angajat care să aibă un trai decent. Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă şi profitabilă?", a declarat Florin Manole.

Ministrul a susținut că nu poate fi considerată competitivă o economie în care companiile beneficiază de condiții pentru a obține profit, dar angajații nu își pot asigura un nivel de trai decent. În opinia sa, tema veniturilor salariaților trebuie să aibă o importanță cel puțin egală cu combaterea muncii la negru și la gri și cu îmbunătățirea colaborării dintre ANAF și Inspecția Muncii.

Florin Manole: Argumentul că majorarea salariului minim duce la pierderea locurilor de muncă „devine ridicol”

Ministrul a analizat evoluția salariului minim din ultimii opt ani și a contestat argumentele invocate în trecut de reprezentanții patronatelor împotriva majorărilor salariale.

Florin Manole a amintit că, în perioadele de creștere economică, patronatele au susținut în repetate rânduri că majorarea salariului minim ar putea afecta companiile și ar putea duce la pierderea locurilor de muncă.

„Din păcate, patronatele spuneau că o creştere de salariu este nesustenabilă şi va duce la pierderea de locuri de muncă. În primul moment poţi să vii cu argumente care pot fi combătute retrospectiv. După opt ani nu mai e nevoie de argumente. Cifrele sunt clare, sunt evidente", a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că, deși salariul minim a crescut consistent din 2018 până în prezent, inclusiv peste rata inflației, România nu a ajuns să aibă mai puțini angajați sau mai puține contracte de muncă.

În opinia sa, evoluția din ultimii ani contrazice avertismentele potrivit cărora creșterile salariului minim ar conduce automat la reducerea numărului de locuri de muncă.

Ministrul indică prețurile la energie drept o problemă de competitivitate

Florin Manole a mai afirmat că dificultățile de competitivitate ale economiei europene și ale celei românești nu sunt generate în principal de costurile cu forța de muncă, ci de prețurile la energie.

Oficialul a vorbit și despre necesitatea reformării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), despre care a spus că este rămasă în urmă față de realitățile actuale ale pieței muncii.

Potrivit ministrului, instituția are la dispoziție bugete consistente din fonduri europene, care ar putea fi folosite pentru modernizare și adaptarea serviciilor la nevoile actuale.

„Nu îmi ajungeau banii de salariu pentru chirie”. Experiența personală a ministrului

Florin Manole a vorbit și despre perioada în care a lucrat pe salariul minim, în București, în anii 2010. Ministrul a povestit că locuia pe strada Foișorului, în Sectorul 3, și că veniturile nu îi ajungeau pentru a acoperi chiria.

„Cu durerea și nostalgia unui om care a lucrat pe salariul minim pe economie ani buni, locuiam la vreo 3 km de aici, pe strada Foișorului din Sectorul 3, și nu îmi ajungeau banii de salariu pentru chirie, în Bucureștiul anilor 2010, de exemplu. Cu această experienţă personală, vă spun că da, în programul de guvernare, sintagma creşterea salariului minim pe un orizont de 12 luni este un mod de a seta startul discuţiei despre acest subiect, cu un orizont de aşteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a spus acesta.

Oficialul a explicat că prevederea din programul de guvernare privind creșterea salariului minim într-un interval de 12 luni reprezintă punctul de plecare al discuțiilor, nu un angajament privind o majorare imediată, până la 1 ianuarie 2027.

Au început discuțiile pentru stabilirea noului salariu minim

Ministrul a anunțat că Ministerul Muncii a început elaborarea raportului privind evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți pentru stabilirea salariului minim. Documentul a fost deja transmis partenerilor sociali și urmează să fie analizat în cadrul comisiei de dialog social și al Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

La dezbaterea organizată de Blocul Național Sindical a fost lansat și studiul „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”.

Potrivit organizației sindicale, unul din patru salariați din România continuă să câștige în jurul salariului minim, iar distribuția veniturilor în economie nu s-a schimbat semnificativ. De asemenea, aproximativ o treime dintre angajații cu normă întreagă, 1,71 milioane de persoane, câștigă cu cel mult 5% peste nivelul salariului minim brut, situație similară celei din 2024.