Parchetul European cere întăriri pentru anchetele din România, dar autoritățile amână decizia! Ce se întâmplă cu cele aproape 650 de dosare

România se confruntă cu un număr ridicat de anchete privind fraudele cu fonduri europene, însă Parchetul European (EPPO) reclamă că nu dispune de toți procurorii și polițiștii care ar fi trebuit să îi fie alocați. După ce procurorul european Cătălin Borcoman a acuzat lipsa de sprijin concret din partea autorităților, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Superior al Magistraturii au transmis explicații la solicitarea publicației Libertatea.

La finalul lunii septembrie, Cătălin Borcoman, membru în Colegiul de conducere al Parchetului European, declara într-un interviu acordat Libertatea că autoritățile române întârzie să asigure resursele necesare pentru instrumentarea dosarelor aflate în lucru la biroul EPPO din România.

Potrivit acestuia, procurorii europeni au în lucru aproape 650 de dosare, în care sunt investigate fraude estimate la aproximativ șase miliarde de euro. Conform statisticilor EPPO, România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în privința numărului de anchete aflate în desfășurare, după Italia, care are aproape 1.000 de cazuri.

Din 2021, România a alocat Parchetului European 20 de procurori și 30 de polițiști

„Cifra de 40 de lucrători de Poliție a fost agreată de la bun început. Cu toate acestea, a fost o corespondență și o luptă practic permanentă cu Ministerul Justiției și Ministerul de Interne, astfel încât, până și în ziua de azi, după 5 ani de activitate, noi avem un număr cu 15 ofițeri de Poliție mai mic decât cel convenit inițial”, explica Borcoman.

În ceea ce privește procurorii, acesta preciza că o analiză realizată la nivelul Colegiului Procurorilor Europeni a indicat necesitatea suplimentării echipei din România cu încă 10 procurori europeni delegați. Numărul suplimentar a fost aprobat de Colegiu, însă solicitarea transmisă Ministerului Justiției nu a primit, până acum, un răspuns clar.

„Scrisoarea transmisă Ministerului de Justiție din România a rămas cu un răspuns… nici da, nici nu. Ca să vorbesc în termeni mai populari, «mai vedem când o să primiți cei 10 procurori europeni delegați»”, afirma magistratul.

Borcoman a mai subliniat că funcționarea biroului EPPO din România este finanțată de Parchetul European, astfel că suplimentarea personalului nu ar presupune o cheltuială suplimentară pentru bugetul național.

Ce dosare importante investighează Parchetul European în România

Printre anchetele aflate în lucru la EPPO România se numără dosare care vizează utilizarea fondurilor europene în mai multe domenii.

Unul dintre acestea privește obținerea unor finanțări europene pentru lucrări de întreținere și dezvoltare a Deltei Dunării. Un alt dosar vizează restituirea unor subvenții europene pentru recoltarea stufului. În ianuarie 2024, fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Pintea, confirma că Parchetul European solicitase de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură documente referitoare la cererile de subvenții depuse de două firme apropiate fostului secretar general al PSD, Paul Stănescu.

EPPO investighează și achiziția de microbuze școlare la prețuri considerate suspect de ridicate. În decembrie 2025, Libertatea relata că ministrul de atunci al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, sesizase Parchetul European după ce identificase diferențe mari de preț pentru același tip de vehicul, în funcție de județ. Valorile menționate variau între 99.000 și 263.000 de euro.

Pe lista anchetelor se mai află și un dosar referitor la licitații despre care există suspiciuni de trucare, cu o valoare totală de aproximativ 100 de milioane de euro.

Ce explicații oferă Ministerul Justiției pentru lipsa celor 10 procurori

Într-un răspuns transmis la finalul lunii octombrie publicației Libertatea, Ministerul Justiției a confirmat că ultima solicitare a Parchetului European privind suplimentarea cu 10 procurori a fost transmisă în 21 octombrie 2025. Instituția susține că a răspuns acestei solicitări pe 30 octombrie 2025.

Instituția a invocat și schimbarea Guvernului din mai 2026, când Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit Ministerului Justiției, pe durata interimatului nu puteau fi inițiate proiecte de lege sau promovate politici publice noi, atribuțiile Guvernului fiind limitate la administrarea treburilor publice.

„Prin răspunsul său, MJ a oferit asigurări cu privire la atenţia acordată solicitării Parchetului European. În acest context, apreciem că dialogul interinstituţional cu privire la o nouă suplimentare a numărului de posturi de procurori europeni delegați va putea fi reluat, având în vedere recenta învestire a unui Guvern cu puteri depline”, a transmis ministerul condus de Radu Marinescu.

Radu Marinescu ocupa funcția de ministru al Justiției și în perioada în care a fost transmisă solicitarea EPPO din octombrie 2025. El a revenit recent în fruntea ministerului, după ce fusese înlocuit de Cătălin Predoiu.

Ministerul Justiției a mai susținut că România se numără printre statele membre cu cei mai mulți procurori europeni delegați, având 20, la fel ca Italia și Germania, care au câte 21.

Totuși, instituția nu a detaliat în răspunsul său proporția dosarelor și a prejudiciilor investigate în România în raport cu resursele alocate. Potrivit datelor menționate în materialul Libertatea, în România sunt înregistrate aproape 20% dintre fraudele descoperite de EPPO în statele membre, iar valoarea prejudiciilor suspectate reprezintă aproape o zecime din totalul estimat la finalul anului 2025, de 67 de miliarde de euro.

Ministerul a mai precizat că procedurile de selecție pentru procurorii români care activează în cadrul EPPO au avut loc în perioada 2020–2023. Astfel, ultimii procurori români selectați pentru această structură au fost desemnați în urmă cu trei ani.

De ce nu au fost detașați mai mulți polițiști la Parchetul European

Și Ministerul Afacerilor Interne a fost întrebat de Libertatea de ce nu a fost suplimentat numărul polițiștilor care sprijină anchetele EPPO.

În răspunsul transmis, MAI a explicat procedura de detașare a polițiștilor judiciari în cadrul Direcției Naționale Anticorupție: aceasta se face la propunerea nominală a procurorului-șef al DNA, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, iar numirea în funcții este dispusă prin ordin al procurorului-șef al direcției.

Potrivit legislației, DNA este instituția desemnată să asigure Parchetului European sprijinul logistic, infrastructura și personalul auxiliar, inclusiv ofițeri de poliție și specialiști.

Pe lângă procurori și polițiști, biroul EPPO din România are în structură și 24 de angajați în funcții de asistenți, grefieri și șoferi.

Avertismentul Laurei Codruța Kovesi privind viitorul EPPO

Parchetul European a fost înființat în 2019, iar primul procuror-șef al instituției a fost Laura Codruța Kovesi, al cărei mandat s-a încheiat recent.

Într-un interviu publicat miercuri, 28 octombrie, în Politico, Kovesi a declarat că este îngrijorată de posibilitatea ca instituția să fie eliminată treptat, fără ca acest lucru să atragă atenția publică, tocmai pentru că își îndeplinește atribuțiile.

„Sunt îngrijorată că EPPO va fi eliminat treptat, fără zgomot, tocmai pentru că își face treaba”, a afirmat aceasta, adăugând: „La Bruxelles, nimeni nu te poate auzi țipând”.