Lovitură pentru români: țara noastră a înregistrat cea mai mare scumpire a energiei electrice din UE. Ce anunță specialiștii pentru această iarnă

România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică pentru gospodării din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026, deși gazele naturale s-au ieftinit semnificativ în aceeași perioadă. Datele Eurostat arată că prețul curentului a crescut cu 51,9% față de primul semestru al anului trecut, în timp ce media europeană a înregistrat o ușoară scădere.

Potrivit unei analize realizate de publicația greacă Energy Press, evoluția evidențiază diferențele tot mai mari dintre piețele energetice europene și dificultățile întâmpinate de gospodării în fața costurilor ridicate.

La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici a ajuns la 0,28 euro/kWh în primul semestru din 2026, în scădere cu 2,2% față de ultimele șase luni din 2025. În cazul gazelor naturale, ieftinirea a fost mult mai consistentă: prețul mediu a coborât cu 10,2%, până la 0,11 euro/kWh. Este cel mai redus nivel înregistrat din prima jumătate a anului 2022.

Cu toate acestea, scăderea prețurilor la gaze nu s-a reflectat într-o reducere comparabilă a facturilor la electricitate. Energia electrică rămâne considerabil mai scumpă decât înaintea crizei energetice declanșate în 2022.

România, în fruntea clasamentului scumpirilor la energie electrică

Potrivit datelor Eurostat, România a avut cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru gospodării dintre statele membre UE, în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Scumpirea a fost de 51,9%, fiind urmată de creșterile înregistrate în Irlanda, de 19,8%, și Finlanda, de 18,4%.

La polul opus, Danemarca a consemnat o scădere de 31,7%, iar Luxemburg una de 24,1%.

Diferențele sunt importante și atunci când sunt comparate prețurile efective. Irlanda a avut cea mai scumpă energie electrică pentru gospodării, cu 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, cu câte 0,36 euro/kWh.

Cele mai mici prețuri nominale au fost înregistrate în Ungaria, unde un kilowatt-oră costa 0,11 euro, urmată de Malta și Bulgaria, cu 0,13 euro/kWh.

Totuși, prețurile nominale nu reflectă în totalitate povara suportată de consumatori. Dacă sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, România, Polonia și Cehia se numără printre statele în care gospodăriile resimt cel mai puternic costurile energiei electrice raportate la veniturile și nivelul general al prețurilor.

Gazele s-au ieftinit în Europa, dar România a avut una dintre cele mai mari creșteri

Piața gazelor naturale a avut o evoluție diferită. În prima jumătate a anului 2026, prețurile au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut în 12 state membre și au crescut în alte șapte.

Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Bulgaria, Grecia și Spania. În schimb, România, Croația și Slovacia s-au numărat printre țările cu cele mai mari creșteri.

În privința prețurilor nominale, Suedia a avut cele mai scumpe gaze pentru consumatorii casnici, cu 0,22 euro/kWh. Au urmat Olanda, cu 0,16 euro, și Franța și Portugalia, cu 0,13 euro/kWh.

La polul opus s-a aflat Ungaria, cu 0,03 euro/kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro, și România și Slovacia, cu 0,06 euro/kWh.

Ajustarea în funcție de puterea de cumpărare schimbă însă clasamentul. Suedia rămâne cea mai scumpă țară, în timp ce Ungaria, Luxemburg și Croația înregistrează cele mai mici costuri relative.

Eliminarea plafonării și revenirea taxelor au influențat facturile

Diferențele dintre prețurile energiei în statele europene nu sunt explicate doar de evoluția piețelor angro. Politicile guvernamentale, taxele și măsurile de sprijin acordate consumatorilor au avut un rol important în stabilirea facturilor finale.

În timpul crizei energetice, numeroase guverne au introdus plafonări, reduceri de taxe și subvenții pentru a proteja populația și companiile de scumpirile accelerate. Pe măsură ce situația piețelor s-a îmbunătățit, o parte dintre aceste măsuri au fost eliminate.

România a renunțat la plafonarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și companii în iunie 2025. Polonia a încheiat o măsură similară pentru consumatorii casnici la finalul aceluiași an. Astfel, consumatorii au devenit mai expuși fluctuațiilor de pe piața energiei.

În plus, txele și alte componente fiscale au ajuns să reprezinte o parte importantă din facturile finale. În primul semestru din 2026, acestea reprezentau 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din prețul gazelor naturale pentru gospodăriile europene.

Retragerea facilităților fiscale și revenirea unor taxe au contribuit la situația în care ieftinirea energiei pe piețele angro nu s-a reflectat în aceeași măsură în facturile consumatorilor.

Energia regenerabilă poate reduce presiunea asupra prețurilor

Un alt factor important este structura producției de energie electrică din fiecare stat. O pondere mai mare a surselor regenerabile, în special eoliană și solară, poate reduce dependența de gazele naturale și poate limita efectele fluctuațiilor de pe piața combustibililor fosili.

Conform estimărilor Agenției Europene de Mediu, volatilitatea prețurilor gazelor a adăugat aproximativ 13 miliarde de euro la costurile angro ale energiei electrice din UE în primele 16 săptămâni ale anului 2026.

În schimb, producția de energie electrică din surse regenerabile ar fi generat economii de aproximativ 29 de miliarde de euro, potrivit aceluiași model de analiză.

Sursele regenerabile au reprezentat 44% din producția de energie electrică a Uniunii Europene în această perioadă. Totuși, dependența de centralele pe gaze diferă semnificativ între state. Acestea au stabilit prețul angro al energiei electrice în 66% dintre cazuri în Italia și 55% în Cehia, în timp ce în Spania ponderea a fost de numai 9%.

Estimările se referă la piața angro și nu reprezintă economii directe în facturile gospodăriilor, însă arată cât de mult poate influența mixul energetic vulnerabilitatea unei țări la scumpirea combustibililor fosili.

Europa intră în iarnă cu rezerve de gaze sub media ultimilor ani

Deși prima jumătate a anului 2026 a adus o relaxare a prețurilor, stabilitatea pieței energetice europene rămâne fragilă.

Tensiunile geopolitice și problemele de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate pot provoca noi fluctuații. Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat între 18 și 33 de miliarde de euro la factura importurilor de gaze a Europei.

Întreruperile aprovizionării cu GNL din Qatar, prin Strâmtoarea Ormuz, au intensificat concurența dintre Europa și Asia pentru identificarea unor surse alternative.

La 1 noiembrie, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de 74,62%, un nivel inferior mediei ultimilor nouă ani. Situația ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față unei ierni dificile, în condițiile în care aprovizionarea rămâne vulnerabilă la evoluțiile geopolitice.

Pentru consumatori, concluzia este că ieftinirea gazelor nu garantează automat facturi mai mici la electricitate. Prețurile finale depind de mai mulți factori, printre care costurile de producție, mixul energetic, taxele, politicile guvernamentale și puterea de cumpărare a populației.