Luni 15 August

Care au fost cele 12 invazii ale rușilor în teritoriile românești


Idealurile expansioniste ale impetuoasei Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar chiar și înaintea ei, au afectat grav independența teritoriilor românești. Pamfil Șeicaru a numit emblematic Rusia, într-un editorial, „duşmanul natural" al României, conform defenseromania.ro.

Care au fost cele 12 invazii ale rușilor în teritoriile românești

I. - 1739

În războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, Țările Românești au participat la conflict alături de otomani. Ele se aflau sub tutela Imperiului Otoman. În 1739 istoria consemnează prima invazie a rușilor asupra teritoriilor românești. Pe 1 septembrie 1739 Armata țaristă intra în Iași. După încheierea păcii rușii s-au retras. Dar aveau să se mai întoarcă de 11 ori.

II. - 1768

Următoarea invazie are loc în urma războiului ruso-turc din 1768–1774. Armatele împărătesei Ecaterina cea Mare ocupă teritoriile românești. Imperiul Țarist cerea oficial independența provinciilor românești, dar urmărea în fapt anexarea lor. Războiul se încheie cu înfrângerea umilitoare a Imperiului Otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi era o umilință pentru turci care erau nevoiți să cedeze rușilor mai multe teritorii, inclusiv Crimeea.

III. - 1787

Între 1787 și 1879 are loc un nou război ruso-austro-turc. E important de menționat că după căderea Constantinopolului, care a avut loc pe 29 mai 1453, Imperiul Țarist se erija în continuatorul Bizanțului și al ortodoxiei. Idealul Moscovei era recucerirea Constantinopolului, Istanbulul de azi. În sfârșit, revenind, în această perioadă avem parte de a treia invazie a rușilor în teritoriile românești. Războiul se încheie cu o nouă înfrângere a Imperiului Otoman care a cedat Imperiului Țarist teritoriul ce azi îl cunoaștem sub numele de Transnistria.

IV. - 1806

În cadrul războiului ruso-turc din 1806–1812, trupele țariste au ocupat din nou teritoriile românești. Se întâmpla în 1806 când Imperiul Otoman a ocupat Dalmația și amenința cu o eventuală invazie în Moldova și Țara Românească. Pentru a asigura siguranța frontierelor împotriva lui Napoleon, rușii au mutat un efectiv de 40.000 de ostași în Moldova și Țara Românească.

V. - 1811 

Rușii revin în Moldova în 1811. Urmează anul fatidic 1812. Ne aflăm încă în „interiorul” războiul ruso-turc din 1806-1812, iar Imperiul Țarist cerea cedarea Moldovei până la Siret! Planurile rușilor au fost încurcate de ofensiva pe care Napoleon Bonaparte o pregătea în Rusia. Astfel, Moscova s-a „mulțumit” cu Basarabia. 

În 1812 Imperiul Otoman cedează Basarabia (!?!) Moscovei. Dar nu avea niciun drept asupra unui teritoriu care nu i-a aparținut niciodată.

În acest sens amintim că, din numeroase motive politice și economice pe care nu le vom evoca în acest material, Țările Române nu au fost transformate niciodată în pașalâc turcesc.

Ocupația rusă în Basarabia a fost de o violență extremă în ceea ce privește rusificarea. Mult peste ceea ce Ungaria a făcut în Transilvania. 1812 e practic geneza sentimentelor anti-românești pe care unii basarabeni le au și azi. Un teritoriu pur românesc care a aparținut de drept Principatului Moldovei asupra căruia sabia lui Ștefan cel Mare a vegheat mereu.

În 1918 Basarabia avea să se întoarcă la sânul patriei-mamă, Regatul României. Din păcate pentru scurt timp, o nouă invazie rusă avea să o rupă din nou de noi.

VI. - 1821

Revoluția din 1821, imbold venit în partea Revoluţiei Franceze, care trezise setea de libertate, a dat naștere unei noi invazii a trupelor rusești. Acestea au intrat în teritoriile române ca urmare a răscoalei Eteriei împotriva otomanilor.

VII. - 1828

Ajungem la a 7-a invazie. În 1828 Imperiul Țarist invadează Moldova și Dobrogea. Aici e important să menționăm că în perioada 1829 - 1834 generalul rus Pavel Kiseleff  a fost cel care a condus administrația militară rusească a Țării Românești.

E important de precizat acest aspect întrucât guvernatorul rus a fost cu adevărat un reformator. Iar reformele generalului Kiseleff, chiar și sub ocupație, trebuie să recunoaștem, au ajutat la dezvoltarea provinciilor românești. E suficient să menționăm faptul că Regulamentele Organice, un fel de primă Constituție a Țărilor Românești, sunt legate și de numele acestuia. Fapt pentru care un foarte important bulevard bucureștean îi poartă și azi numele.

VIII - 1848

Revoluțiile pașoptiste de la 1848, în Țările Române, sunt înăbușite și de trupele țariste. După o înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, cunoscută în istoriografie sub denumirea de Convenția de la Balta-Liman, înțelegere semnată în 1849, Țările Române erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitate otomană. Însă Moldova era ocupată de trupele ruse din 1848 ca urmare a Revoluției din același an, iar în Țara Românească un guvern provizoriu, de scurtă durată, își asumase intervenția comună ruso-otomană.

IX- - 1853

În Războiul Crimeii 1853 - 1856, Rusia invadează din nou teritoriile românești. Ca urmare a înfrângerii în fața Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, al Regatului Sardiniei și Imperiulului Otoman, rușii se văd nevoiți să restituie sudul Basarabiei. Dar își vor lua aproape imediat „revanșa”.

X. - 1877

În războiul ruso-turc 1877–1878 România a intrat în conflict de partea părții ruse. Nici nu avea cum altfel. E ceea ce noi cunoaștem ca fiind  Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, război condus pentru noi de cel care avea să devină marele rege Carol I al României. Dar rușii și-au urmărit cu perseverență interesul ”eliberării” noastre de sub jugul otoman. Congresul de la Berlin din 1878 a permis Imperiului Rus să anexeze și sudul Basarabiei.

XI. - 1940

Raptul teritorial din 1940. O amintire atât de tristă care a dus la prăbușirea României Mari. În urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, o alianță între naziști și sovietici ce prevedea protocoale secrete semnate de Adolf Hitler și Iosif Vissarionovici Stalin, Regatul României a fost nevoit să cedeze URSS-ului Bucovina de Nord și Basarabia. 

Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" (!?!) Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.

Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie 1940 tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.

A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.

XII. - 1944

În august 1944, în operațiunea Iași-Chișinău, trupele Armatei Roșii au lansat o puternică ofensivă în urma căreia au ocupat România, ținta fiind și câmpurile petrolifere de la Ploiești, atât de necesare Germaniei naziste pentru continuarea războiului.

Cu tancurile sovietice pe teritoriul ei, și în contextul în care conflictul era deja pierdut, Regatul României a ieșit din război și s-a alăturat ulterior puterilor Aliate, acțiune care a salvat în cele din urmă Transilvania aflată sub ocupația trupelor maghiare horthyste.

Rușii spun și azi că a fost o „eliberare” a României, dar eliberarea tancurilor lor ne-a adus sărutul fatal al comunismului. O asemenea „eliberare” încât retragerea trupelor sovietice de pe tertioriul României a avut loc abia în 1958!

Dar sperăm că ne oprim la XII.

Sursa: defenseromania.ro

Comentarii Facebook