Înghețări de salarii și pensii, accize mai mari și impozite crescute? Avertismentul unui economist pentru 2027: al doilea an de austeritate, mai dureros

Adrian Negrescu: „2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate”. Salariile și pensiile, din nou pe masă

Românii nu ar trebui să se aștepte la o relaxare fiscală anul viitor, susține consultantul economic Adrian Negrescu, care anticipează pentru 2027 un al doilea an de austeritate, probabil mai dur decât cel care se încheie, potrivit agerpres.

Potrivit lui Negrescu, partea grea abia acum începe: reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a dus la capăt până acum. În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România își păstrează ratingul de investiții sau coboară în categoria „junk”.

O retrogradare ar scumpi creditele statului, dar și pe cele ale românilor care au împrumuturi la bancă, spune consultantul. Negrescu consideră că avertismentul președintelui Nicușor Dan trebuie luat în serios. Alternativa, în opinia lui, rămâne un acord cu Fondul Monetar Internațional, variantă pe care a susținut-o și în trecut.

Înghețări de salarii și pensii, accize mai mari

Guvernul a promis că nu vor exista taxe noi în 2027. Negrescu crede însă că deficitul nu poate fi redus doar prin tăieri de cheltuieli, mai ales că anul viitor dobânzile vor depăși 70 de miliarde de lei, iar banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu vor mai veni.

Consultantul se așteaptă la un pachet combinat: salarii și pensii înghețate, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate. Toate vor fi prezentate drept ajustări, nu drept taxe noi, crede el.

Negrescu spune că România a arătat în 2026 că poate reduce deficitul, iar Comisia Europeană a confirmat că măsurile luate au fost eficiente. Problema este că instrumentele ușoare au fost deja folosite: TVA a crescut, impozitele locale au crescut, iar salariile din sectorul public sunt înghețate.

Deficit de 130 sau de 150 de miliarde de lei?

Marți seara, președintele Nicușor Dan a vorbit despre un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru 2026. Cifra depășește cu aproximativ 20 de miliarde ținta oficială a Ministerului Finanțelor, de 130,3 miliarde de lei, adică 6,2% din produsul intern brut.

Negrescu observă o contradicție în calculul șefului statului. Veniturile de 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde invocate de președinte duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ținta Finanțelor.

Cea mai plauzibilă explicație, crede consultantul, este că președintele s-a referit la scenariul de risc. Ținta oficială presupune încasarea ultimelor tranșe din PNRR, granturi de peste 4 miliarde de euro, echivalentul a circa 1% din PIB sau peste 20 de miliarde de lei. Comisia Europeană încă le evaluează. Dacă banii nu ajung până la 31 decembrie, deficitul urcă automat spre 150 de miliarde de lei.

Peste 50 de miliarde de lei pe dobânzi, în nouă luni

Execuția bugetară pe primele nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Pe hârtie, consolidarea fiscală merge, spune Negrescu.

Mai îngrijorătoare este structura deficitului. În trimestrul al treilea, deficitul a fost mai mare decât anul trecut, iar în nouă luni statul a plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în 2025. Doar în trimestrul al treilea, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44%.

Altfel spus, o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu mai reduce deficitul, ci plătește datoriile vechi. Statul a majorat TVA, accizele și impozitele pe proprietate, dar mare parte din bani ajunge la creditori, susține consultantul.

Discursul despre taxe s-a schimbat

Ultimul trimestru este, de regulă, cel mai scump al anului. Negrescu amintește că, în vară, președintele afirma ferm că nu vor mai exista creșteri de taxe în afara celor deja în curs de aplicare. Marți seara, întrebat despre perspective, șeful statului a evitat subiectul și a vorbit despre cheltuieli: a spus că e greu de crezut că deficitul poate fi redus drastic fără să fie atinse salariile și pensiile.

Pentru consultant, faptul că garanția privind taxele nu a mai fost repetată spune multe. Discuția s-a mutat pe credibilitatea în fața piețelor, pe riscul de rating și pe FMI. Când un șef de stat pune pe masă scenariul FMI și spune că salariile și pensiile nu pot rămâne în afara discuției, pregătește opinia publică pentru măsuri dure, consideră Negrescu.