Miercuri 11 Decembrie

ONG-urile de ciclism vor să convingă parlamentarii să adopte ”LEGEA BICICLETEI”. Ce presupune proiectul legislativ


Un grup de ONG-uri de bicicliști au lansat o propunere la adresa viitorilor parlamentari pentru a adopta ”Legea Bicicletei”, un proiect care sa stabileasca principii si sa prevada masuri adecvate de promovare a utilizarii bicicletei, pe mai multe planuri, in principal legislativ si institutional, intr-un mod coerent si integrat, pentru ca abordarea cu pasi mici si disparati s-a dovedit ineficienta.

Initiativa este lansata de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), Asociatia Hai cu Bicla (HcB), Asociatia Green Revolution (AGR), Asociatia Adevaratii Veloprieteni (AVR), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si Clubul Sportiv Nomad Multisport.

”In concret, viitoarea lege ar urma sa declare promovarea utilizarii bicicletei ca un obiectiv de interes public, sa aduca modificari legislatiei rutiere, urbanistice, fiscale si din alte cateva domenii, sa prevada adoptarea unei strategii nationale si a unui masterplan in acest sens si crearea unor elemente institutionale la nivelul autoritatilor centrale si locale care sa permita coordonarea intre autoritati si adecvata interfata cu comunitatea, atat in elaborarea masurilor cat si in punerea lor in practica”, susțin inițiatorii proiectului.

Aceștia spera ca un numar cat mai mare de candidati la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, din tot spectrul politic, sa isi declare sprijinul pentru ideea adoptarii unei asemenea legi, iar cei alesi sa colaboreze apoi intre ei si cu organizatiile biciclistilor pentru redactarea formei finale a proiectului de lege si promovarea lui in Parlament.


Iată care este propunerea ONG-urilor pentru parlamentari:

LEGEA BICICLETEI
Propunere a unor organizatii ale biciclistilor
catre viitorii parlamentari

Incurajarea folosirii bicicletei in scop utilitar, in principal ca mijloc de deplasare in oras, precum si ca vehicul ru rol recreativ / turistic si sportiv, este in ultimii ani declarativ acceptata de autoritatile publice centrale si locale si mentionata in diverse documente de politici publice, ca o componenta importanta a mobilitatii moderne, a turismului durabil si dezvoltarii sportului si unui stil de viata activ si sanatos.

Insa, dincolo de promisiuni, o promovare efectiva si de substanta a bicicletei lipseste in continuare, si nici nu este cu adevarat posibila fara o modernizarea a cadrului legislativ actual, care este printre cele mai nefavorabile din Europa in ceea ce priveste biciclistii. Demersurile facute in ultimele doua decenii de organizatiile de biciclisti in directia modificarii sau completarii anumitor acte normative in general nu au fost de succes inclusiv pentru ca mereu se invoca dependenta de alte reglementari si nevoia de corelare.

Acest cerc vicios se poate rupe cel mai bine printr-o abordare integrata, prin adoptarea unei legi care sa aduca in mod unitar si coerent necesarele modificari si completari esentiale ale actualului cadru normativ cu rang de lege in Romania, pentru a il pune in concordanta cu cerintele si bunele practici la nivelul Uniunii Europene, urmand ca apoi Guvernul si ministerele sa adapteze corespunzator, in mod coordonat, cadrul normativ cu rang de hotarare de guvern si de ordin ministerial.

In acest sens, subscrisele organizatii neguvernamentale preocupate de promovarea utilizarii bicicletei in scop utilitar, turistic si sportiv, lansam initativa ”Legea Bicicletei” ca apel catre candidatii la alegerile parlamentare din 11.12.2016 si la viitorii parlamentari, la asumarea initierii unui proiect de lege pe aceasta tema, redactarii lui cu consultarea noastra si a comunitatii biciclistilor in general, si promovarii lui in Parlament cu sprijinul unui numar cat mai mare de parlamentari, de dorit din intregul spectru politic.

Propunem ca proiectul de lege sa cuprinda un capitol introductiv, care sa proclame promovarea utilizarii bicicletei ca element de prioritate si importanta nationala, in contextul eforturilor de promovare a mobilitatii durabile, protectiei mediului, imbunatatirii calitatii vietii si sanatatatii populatiei, sa statueze necesitatea abordarii multidisciplinare si transsectoriale si adoptarii, prin Hotarare a Guvernului, a unei strategii nationale si a unui masterplan pe 10 ani de promovare a utilizarii bicicletei in Romania, similar practicilor din alte state europene.

Ca masuri institutionale, consideram ca legea trebuie sa prevada crearea unui consiliu interministerial si a postului de coordonator guveramental, cu rang de subsecretar de stat, pentru coordonarea elaborarii si implementarii strategiei si masterplanului, a proiectelor de acte normative cu rang de hotarare de guvern si ordin ministerial si a coordonarii eforturilor la nivel de autoritati locale. Este necesara si prevederea desemnarii in diverse ministere ( MECRMA, MDRAP, MAI, MTS, MT, MMAP) a cate unei persoane responsabile de probleme de biciclistice, la fel si in anumite agentii guvernamentale si companii nationale (ANT, IGPR, AN Apele Romane, Romsilva RA, CFR Calatori, CNAIR etc.), in Agentiile de Dezvoltare Regionala si in consiliile judetene si / sau regiile sau societatile publice judetene de administrare drumuri judetene, precum si in aparatul de lucru al primarilor municipiilor resedinta de judet si a sectoarelor Bucurestiului.

De asemenea, este necesara instituirea prin lege a unor structuri specifice consultative, de tip grupuri de lucru si consilii consultative, la toate nivelele, pe teme biciclistice, cu participare a ONG de profil si a operatorilor economici activi in domeniu, si primirea unor reprezentanti ai acestor categorii, cu titlu de invitat, in alte structuri interdisciplinare, precum comisiile municipale de circualtie, comisiile de urbanism si amejanarea teritoriului si alte asemenea.

Un important capitol din viitoarea legea trebuie sa fie dedicat legislatiei rutiere, si anume modificarii si completarii actualei OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si a legislatiei privind siguranta rutiera, inlaturand sau atenuand interdictii si limitari nejustificate precum cea privind varsta minima pentru deplasarea pe bicicleta pe drumuri publice sau anumite reguli privind echiparea si circulatia bicicletelor.

Pe linie de cicloturism, un capitol corespunzator al legii ar trebui sa modifice si completeze prevederile din actuala Lege a turismului (OG 58 / 1998) pentru a clarifica regimul juridic al ciclotraseelor, cadrul de administrare a acestora inclusiv prin prevederea infiintarii unui Centru National de Coordonare EuroVelo (CNCEVR) si instituirii Retelei Nationale de Trasee Ciclotruistice Marcate (RNTCMR), si prevederi privind adoptarea, inr-un termen prestabilit, a cadrului legal, la nivel de hotarare de guvern sau ordin ministerial, pentru ghizii de cicloturism, cazarile probiciclistice, puncte noi de frontiera speciale pt trafic turistic nemotorizat (pietonal si biciclistic), marcarea si omologarea traseelor cicloturistice si alte asemenea.

Pe linie de urbanism si amenajarea teritoriului, Legea Bicicletei ar trebui sa modifice si completeze actuala Lege 350 / 2001, dispunand ca prin Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotarare a Guvernului sa se reglementeze si tipul si numarul minim de faclitati pentru parcarea bicicletelor la si in anumite tipuri de cladiri, prezenta de infrastructuri biciclistice pe anumite artere si conexiuni si alte asemenea.

Un alt capitol trebuie sa vizeze legislatia de transporturi si cea privind regimul drumurilor, in sensul modificarii si completarii actualelor OG 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor, OG 27 / 2011 privind transorturile rutiere si OG 19 / 1997 privind transporturile, astfel incat si bicicleta sa fie adecvat tratata in aceste acte normative, care la ora actuala o ignora.

Un capitol al legii urmeaza sa fie dedicat legislatiei in domeniul constructiilor si standardelor de profil, care sa prevada un termen concret de adoptare de noi norme tehnice, prin Hotarare a Guvernului si Ordin ministerial, dupa caz, in locul actualului sistem nefunctional de normare prin standarde aprobate de Asociatia Romana pentru Standardizare (ASRO).

Nu in ultimul rand, legea ar trebui sa cuprinda un capitol privind aspecte fiscale, si anume modificari de Cod Fiscal in sensul acordarii unor facilitati fiscale, cum ar fi nivel redus TVA la comert si servicii biciclistice, facilitati fiscale pentru angajatorii care vor sa incurajeze angajatii sa vina cu bicicleta la serviciu sau sa utilizeze biciclete ca vehicul de serviciu, si alte asemenea facilitati, existente in multe state dezvoltate.

Complementar masurilor fiscale, legea ar trebui sa cuprinda prevederi privind instituirea, prin hotarari ale guvernului, a unor programe de sprijin direct a cresterii numarului de biciclete utilizate de populatie si de institutiile publice, cum ar fi finantarea guvernamentala a unor programe gen "prima bicicleta" sau dotare pe scara larga cu biciclete, ca vehicule de serviciu, a unor angajati in sectorul bugetar sau din companiile publice, cum sunt lucratorii postali sau politistii, si incurajarea achizitiei de biciclete in cazul renuntarii la autoturisme vechi (daca se doreste totusi continuarea programului ”Rabla”).

Organizatiile preocupate de promovarea utilizarii bicicletei au un nivel ridicat de informare si expertiza pe aceste teme si isi ofera know-how-ul in mod voluntar celor care doresc sa sprijine aceasta initiativa, atat pentru redactarea proiectului de lege, cat si pentru gasirea de sustinatori si promovarea pe toate caile a proiectului respectiv.

Asteptam in cel mai scurt timp confirmarea de principiu a interesului pentru aceasta initiativa din partea candidatilor la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor si din partea partidelor si formatiunilor politice care au candidati la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

De asemenea, asteptam cat mai multe alte organizatii neguvernamentale cu preocupari in domeniul promovarii utilizarii bicicletei, sau a mobilitatii durabile, precum si din partea operatorilor economici de profil si altor entitati, sa isi declare sprijinul pentru aceasta initiativa”.

Comentarii Facebook