Joi 18 August

21 iunie: Solstițiul de vară. Care sunt legendele și miturile legate de ce mai lungă zi din an


Solstițiul de vară sau Ziua Soarelui are loc astăzi, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic. Este și ziua cea mai lungă din an. Mai exact, ziua în care ne vom bucura cel mai mult de lumina Soarelui. Este și Ziua Soarelui. 

Solstițiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. 

Mituri și superstiții legate de solstițiu de vără

Denumirea de solstițiu provine  din limba latină și înseamnă „soarele oprit”, iar evenimentul care are loc în ficare an a provocat numeriase mituri și superstiții, de-a lungul timpului. În credința populară se spune că solstițiul de vară este favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. 

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).

Denumirea de „solstițiu”

Denumirea de sol stițiu are explicația de „soarele stă”, moment în care are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declarațiile lui.

Solstițiu are etimologie dublă: latinescul „solstitium”, care înseamnă solstițiu și franțuzescul „solstice”.

Substantivul solstitium este format din cuvântul latin „sol”, „solis”, „solem” – Soare și „stitium”, derivat al verbului „sisto”, „sistere”, „stiti”, „statum” – a opri, a rămâne constant, a face să stea, a se menține.

Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice

Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Solstițiul de vară în acest an

Solstițiul de vară este marți, 21 iunie, la ora 12.14, ora României.

Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute. Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.

Ziua Mondială a Soarelui

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone.

Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.

Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară. Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.


Comentarii Facebook