Clujul este de ani buni considerat capitala tech a României. Zeci de companii IT, mii de specialiști, evenimente internaționale, universități de top – totul pare să indice faptul că orașul trăiește o transformare digitală autentică. Dar cât de adâncă este această schimbare? Este digitalizarea o realitate sau doar o poveste frumos ambalată?

Sectorul privat – motorul real al digitalizării

În mediul de afaceri, transformarea digitală nu este doar un concept – este deja realitate. Peste 15.000 de clujeni lucrează în IT, iar companii ca Endava, Telenav, NTT Data sau Fortech dezvoltă produse software folosite la nivel global. Firmele locale oferă soluții pentru banking online, automatizare de procese, management logistic, platforme e-commerce și aplicații mobile.

De la aplicații SaaS pentru contabilitate și facturare, până la platforme integrate pentru resurse umane și gestionarea comenzilor online, companiile din Cluj adoptă intens tehnologii moderne. În special în zona B2B, tot mai multe afaceri își mută operațiunile în cloud, folosind CRM-uri, platforme ERP și soluții de inteligență artificială pentru analiză de date.

Un exemplu relevant vine din zona de entertainment, unde platformele de casino online atrag tot mai mulți utilizatori români. Acestea aduc pe piața locală experiența unui brand cu tradiție, combinată cu tehnologie de ultimă generație și standarde ridicate de securitate digitală. Jocurile oferite, de la jackpot-uri progresive până la titluri inspirate din board games, sunt optimizate pentru mobil și funcționează pe infrastructuri cloud rapide și sigure.

Conform unui raport citat de Cluj IT Cluster, industria IT din județ generează peste 10 miliarde de euro la PIB-ul național, fiind unul dintre cele mai performante sectoare economice din țară. Firmele care folosesc platforme digitale avansate nu sunt doar cele din IT: restaurante, clinici, spații de co-working și afaceri din retail adoptă tehnologii digitale pentru a gestiona rezervări, plăți și relația cu clienții.

Instituțiile publice – pași mici, progres lent

Când trecem la sectorul public, imaginea se schimbă. Deși Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean au lansat inițiative digitale precum MyCluj sau aplicații pentru parcare și transport, multe servicii administrative sunt încă greu de accesat online. Plata taxelor, obținerea unor autorizații sau consultarea unor documente publice încă necesită drumuri fizice și dosare.

Strategii există – de exemplu, DigitalCluj, un proiect realizat de FSPAC și parteneri locali – dar aplicarea lor în viața de zi cu zi rămâne fragmentată. Studiile recente arată că administrația publică din România întâmpină dificultăți mari în adoptarea completă a digitalizării.

Multe instituții folosesc în continuare sisteme învechite, fără interoperabilitate sau acces facil pentru cetățeni. Lipsa personalului specializat, a bugetelor dedicate și a unei infrastructuri IT coerente încetinește procesul. În timp ce mediul privat evoluează rapid, administrația rămâne cu un pas în urmă.

Proiectele Smart City – viziune bună, aplicare limitată

Clujul are ambiții mari de oraș inteligent. A investit în senzori pentru iluminat public, stații smart de încărcare, bănci inteligente și soluții pentru mobilitate urbană. Există planuri pentru analiză de date în trafic, parcări inteligente și un sistem digital integrat pentru transportul în comun.

Totuși, majoritatea proiectelor sunt încă în stadiu de pilot sau funcționează doar în anumite zone. Lipsa transparenței în implementare și întârzierile în livrarea unor soluții ridică semne de întrebare. ONG-urile locale au semnalat nevoia de implicare reală a comunității și de monitorizare clară.

Deși inițiativele Smart City au potențial, ele nu au produs încă schimbări vizibile la scară largă. Fără extindere uniformă și rezultate concrete pentru locuitori, conceptul riscă să rămână la nivel declarativ. Tehnologia există, dar aplicarea ei trebuie să fie mai consecventă și centrată pe nevoile reale ale orașului.

Forța de muncă – pregătită în tech, dar nu în toate domeniile

Universitățile din Cluj oferă o bază solidă pentru digitalizare. Programele de la UBB, UTCN și alte instituții pregătesc anual mii de absolvenți în domenii tehnice. Companiile tech angajează activ, dar spun că ne confruntăm cu un deficit de personal calificat, mai ales în zonele de programare avansată sau management de produs.

Pe de altă parte, digitalizarea nu a ajuns uniform la toți. Mulți angajați din industrii tradiționale nu au acces la traininguri digitale, iar în mediul rural lipsesc instrumentele necesare. Conform Eurostat, România se află printre ultimele locuri din UE la capitolul competențe digitale de bază.

IMM-urile și industriile tradiționale – digitalizarea bate pasul pe loc

Firmele mici și mijlocii din domenii precum textile, mobilier sau transport au dificultăți în a adopta tehnologia. Mulți patroni se bazează încă pe hârtie și telefon, fără sisteme digitale de management. Accesul la fonduri europene pentru digitalizare este complicat, iar lipsa de educație digitală este o barieră reală.

Proiecte precum IQ Digital Summit încearcă să aducă soluții moderne și antreprenorilor non-tech, dar participarea este încă redusă. Economia digitală din Cluj este vibrantă, dar concentrată în jurul IT-ului, restul domeniilor rămân în urmă.

Această diferență de ritm creează un decalaj între firmele conectate digital și cele care nu pot ține pasul. În timp ce unele companii scalează rapid prin automatizare și platforme online, altele riscă să piardă competitivitate. Fără sprijin clar și instrumente accesibile, multe afaceri locale rămân blocate într-un model depășit.

Acest articol a fost realizat în cadrul unei colaborări comerciale și reprezintă un material publicat contra cost!