România, pe primul loc în UE la povara reală a facturii de curent. De ce plătim cel mai scump din Europa, deși nominal suntem „ieftini"

România, pe primul loc în UE la povara reală a facturii de curent. Ce se ascunde în spatele prețurilor „mici"

România pare ieftină pe hârtie când vine vorba de energia electrică. În statisticile europene, prețul nominal în euro se situează sub media UE. Dar când introduci în calcul puterea de cumpărare, imaginea se răstoarnă complet: România ajunge pe primul loc în Uniunea Europeană la povara reală a facturii de curent, arată o analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), potrivit agerpres.

Prețul final nominal al energiei electrice în România este cu 21% sub media UE. Același preț, raportat la puterea de cumpărare (PPP), devine cu 15% peste medie. Cu alte cuvinte, românii plătesc mai puțin în euro decât vest-europenii, dar acea sumă apasă incomparabil mai greu pe bugetul lor.

„Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani: nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta", spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Comparația cu Germania sau Olanda este și mai dură: România pare mult sub costurile nominale ale acestor țări, dar raportat la puterea de cumpărare, prețul mărfii energiei electrice este cu până la 84% mai mare.

De ce e marfa scumpă

La prețul mărfii fără taxe și tarife, România se clasează pe locul 2 în UE, depășită doar de Bulgaria. Explicația vine din structura pieței: România este dependentă de hidro și nuclear când condițiile sunt favorabile, dar în perioadele cu hidraulicitate scăzută sau mentenanță la reactoare, prețul este dictat de cărbune și gaz – tehnologii mai scumpe. La asta se adaugă o piață mică, volatilă și slab protejată față de șocurile regionale.

La tarifele de distribuție raportate la puterea de cumpărare, România ocupă locul 1 în UE. Motivul: rețelele au costuri fixe mari, dar volumul distribuit per client este mic. Consumul redus per capita face ca aceleași cheltuieli fixe să se împartă la mai puțini kilowați. Rețeaua rurală extinsă și dispersată amplifică și mai mult costul unitar.

Același tablou și la transport: locul 1 în UE la tarifele raportat la puterea de cumpărare. Rețeaua de transport acoperă distanțe mari, relief variat, zone de producție depărtate de centrele de consum – toate cu costuri fixe ridicate împărțite la un volum industrial mai mic decât în vest.

Singura componentă unde România stă mai bine: taxele percepute pe energia electrică, unde se situează pe locul 11 în UE.

Ce soluții există

Potrivit AEI, tariful de distribuție poate fi redus prin creșterea gradului de utilizare a rețelelor – mai multe racordări, electrificare inteligentă, pompe de căldură, mașini electrice. La transport, soluțiile vizează volume mai mari tranzitate, reducerea congestiilor și creșterea capacității de stocare și flexibilitate.

Pe termen scurt, o politică fiscală țintită poate reduce factura nominală rapid. Pe termen lung, singura cale de a rezolva paradoxul „ieftin în euro, scump în realitate" este creșterea productivității, a investițiilor și a salariilor – adică a puterii de cumpărare a românilor.

Comentarii Facebook