Situația fiscală a României intră din nou în atenția investitorilor internaționali. Agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al țării la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și monedă locală. Cu toate acestea, semnalul esențial nu este stabilitatea, ci menținerea perspectivei negative, ceea ce înseamnă că riscul de retrogradare rămâne ridicat în perioada următoare.

„Perspectivă negativă” - semnalul de alarmă pentru economie

Decizia S&P reflectă îngrijorările legate de capacitatea României de a-și consolida finanțele publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Cu alte cuvinte, deși ratingul nu a fost schimbat, direcția este una fragilă, iar orice dezechilibru suplimentar ar putea duce la o degradare a statutului de țară pe piețele financiare internaționale.

Un astfel de scenariu ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat, presiune pe buget și o încredere redusă din partea investitorilor.

Vulnerabilități majore: deficit, politică și finanțare externă

Raportul subliniază mai multe puncte sensibile. România rămâne expusă la schimbări bruște ale încrederii investitorilor, din cauza:

• nevoilor ridicate de finanțare externă;
• ponderii mari a investitorilor nerezidenți în datoria publică;
• instabilității politice recente.

Așadar, România este considerată vulnerabilă la șocuri externe sau la întârzieri în reformele fiscale.

Scenarii de risc: ce ar putea declanșa retrogradarea

S&P avertizează că ratingul ar putea fi redus dacă:

• blocajul politic continuă;
• deficitul fiscal nu este redus până în 2027;
• apar întârzieri sau pierderi ale fondurilor europene.

O eventuală reducere a absorbției de fonduri europene în perioada 2026-2027 ar afecta direct creșterea economică și ar complica ajustarea bugetară.

Posibilă stagnare economică în 2026

Unul dintre cele mai importante semnale din raport este legat de evoluția economiei. Agenția estimează o posibilă stagnare în 2026, pe fondul inflației ridicate și al măsurilor de consolidare fiscală.

Inflația, care a urcat la 10,7% în aprilie, erodează puterea de cumpărare și limitează consumul privat. În același timp, investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea preveni o recesiune completă.

Fondurile europene - salvare sau condiționare

România ar putea atrage aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde prin PNRR. Totuși, accesarea acestor bani depinde strict de implementarea reformelor structurale, inclusiv în administrația publică și sistemul de salarizare.

S&P estimează că aceste fonduri ar putea ajunge până la 3,5% din PIB, având un rol esențial în susținerea economiei.

Deși deficitul bugetar a scăzut în primul trimestru din 2026 la 1% din PIB, agenția anticipează că pe întreg anul acesta va ajunge la 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiunea EMEA.