Cine face legea banilor în România: Cluj, Constanța, Timiș și Iași adună miliarde, în timp ce alte județe se zbat la coadă
Într-o Românie tot mai fragmentată între „centrele de forță” și zonele lăsate în urmă, datele oficiale din 2023 vin să confirme ceea ce mulți intuiau deja: banul public nu este deloc egal împărțit
Conform cifrelor comunicate de Ministerul Dezvoltării, șase județe din România: Cluj, Constanța, Timiș, Iași, Bihor și Prahova, strâng laolaltă bugete care ating suma amețitoare de 22,7 miliarde de lei, adică aproximativ 4,5 miliarde de euro. Mai exact, peste 20% din bugetul total al județelor din România e concentrat în doar șase zone.
În fruntea clasamentului se află județul Cluj, cu un buget impresionant de 4,35 miliarde de lei, urmat îndeaproape de Constanța (3,98 miliarde), Timiș (3,92 miliarde) și Iași (3,75 miliarde). Aceste patru județe nu sunt doar centre universitare și culturale, sunt, de fapt, adevărate motoare economice regionale.
Dar nu doar suma absolută contează. Dacă ne uităm la bugetul pe cap de locuitor, liderul surpriză este județul Hunedoara, cu 8.443 de lei/locuitor, un scor neașteptat, având în vedere că nu se regăsește printre cele mai dezvoltate zone industrial sau turistic. În top mai intră Tulcea, Caraș-Severin, Cluj și Sălaj, semn că uneori și județele mai puțin mediatizate pot performa eficient în administrarea fondurilor.
Pe frontul municipiilor reședință de județ, Timișoara a avut în 2023 cel mai mare buget - 1,76 miliarde de lei -, depășind Cluj-Napoca (1,62 mld), Iași (1,60 mld) și Craiova (1,26 mld). La polul opus, municipii ca Vaslui, Giurgiu, Călărași sau Alexandria se zbat cu bugete care nu depășesc 300 de milioane de lei, unele chiar cu sume mai mici decât bugetul anual al unui mall bucureștean.
Un alt indicator interesant este cât de mult din bugetul județului este „înghițit” de municipiul reședință. Brăila este campioana absolută la acest capitol, unde aproape jumătate din bugetul județului (46,5%) este consumat de municipiul Brăila. Urmează Timiș (45%), Dolj, Iași și Constanța, semn că în aceste zone dezvoltarea județeană este aproape sinonimă cu dezvoltarea orașului-reședință.
În schimb, în județe ca Teleorman (Alexandria - 15%), Vaslui (14,5%) sau Harghita (14,1%), orașele reședință au o influență financiară minimă, lăsând impresia unor „capitale județene” mai degrabă simbolice decât economice.
Aceste date nu sunt doar despre bani. Ele spun o poveste despre inegalitate regională, despre migrarea tinerilor către orașele care „mișcă” și despre presiunea tot mai mare pe administrațiile locale din județele mai sărace de a face mai mult cu mai puțin.
Clujul, Timișul și Constanța devin tot mai clar poluri de putere administrativă și economică, în timp ce orașe ca Slobozia, Miercurea Ciuc sau Alexandria par captive într-un cerc vicios al subfinanțării și lipsei de investiții.
1 Comentariu