Duminica 5 Februarie

Austria se împotrivește aderării României la Schengen, dar exploatarea petrolului românesc e bună


Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a spus marţi dimineaţa că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Acesta a spus că nu își va schimba opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie, relatează presa austriacă. Cancelarul austriac Karl Nehammer a confirmat, ulterior, această poziţie.

În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria", a spus ministrul.

Comisia Europeană insistă că România, Bulgaria și Croația pot să intre în Schengen. Austriecii reclamă că protecţia frontierelor nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.

Aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, cancelarul austriac Karl Nehammer a confirmat această poziţie a Austriei: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Karl Nehammer. 

Austria are mari interese în România, unde explotează petrolul și vrea și gazele

Austria, prin OMV are mare interese în România. 

După 1989, odată cu tranziția la o economie de piață, a fost creată Regia Autonomă a Petrolului, Petrom R.A., care a preluat toate activitățile de exploatare a resurselor de țiței. În 1997, Petrom R.A. a fost transformată în Societatea Națională Petrom S.A., care includea mai multe zone de producție, două rafinării, activitate de produse chimice, rețele de transport și entități locale de distribuție (PECO). În 2001, Societatea Națională a Petrolului este listată la Bursa de Valori din București, iar în 2002 se demarează procesul de privatizare, finalizat în 2004 prin achiziția de către OMV, companie austriacă, a 51,01% din acțiunile SNP. Compania este reorganizată din toate punctele de vedere: operațional, financiar, siguranță, mediu, oameni. În perioada 2005 – 2020, OMV Petrom a investit 16 mld euro, iar contribuțiile la bugetul de stat se ridică la aproximativ 32 de miliarde de euro, pentru aceeași perioadă, devenind cel mai mare contribuabil la bugetul de stat. 

Grupul exploatează în România rezerve dovedite de petrol și gaze, explorează potențiale noi zăcăminte în România, Bulgaria și Georgia, produce electricitate prin intermediul centralei electrice de la Brazi, procesează țiței la rafinăria Petrobrazi și operează o rețea de 793 de benzinării în România, Republica Moldova, Bulgaria și Serbia, sub două branduri, Petrom și OMV.

In 2007, Petrom anunța prima descoperire de țiței offshore de după 1989, Delta 4, în apele de mică adâncime din Marea Neagră.

In octombrie 2009 este inaugurată fabrica de gaze de la Midia, o investiție de 90 de milioane de euro.

2010: este pus în funcțiune sistemul de livrare a gazelor de la Hurezani. Proiectul cuprinde o stație de compresoare, o stație de măsurare a gazelor și 11,5 km de conductă. Este inaugurat noul sediu central, Petrom City.

În 2011, Petrom face o descoperire semnificativă de gaze în Oltenia. La momentul punerii în producție, sonda Totea 4539 era cea mai mare din România.

În 2012, OMV Petrom si ExxonMobil anunță descoperirea hidrocarburilor în blocul Neptun. În același an, este inaugurată centrala electrică de la Brazi, care a costat 530 de milioane euro.

Acționariat Petrom: OMV – 51,01%, Statul Român - 20,64%, Fondul Proprietatea - 2,98%, iar 25,37% se tranzacționează liber pe piață la Bursa de Valori din București și la Bursa de Valori din Londra.

Comentarii Facebook