Rotonda din Geoagiu, situată în județul Hunedoara, este recunoscută drept una dintre cele mai vechi biserici din România. În luna aprilie a fiecărui an, aceasta dezvăluie un fenomen optic nemaivăzut într-un alt monument medieval din țară, atrăgând pasionații de astronomie. 

Cercetătorii au observat un aspect fascinant: lăcașul de cult se comportă ca un ceas solar. Acest fenomen optic rar a captivat atenția specialiștilor și a vizitatorilor deopotrivă, aducând o nouă dimensiune istorică și științifică acestui monument vechi de secole.

O legendă spune că în locul în care se revarsă fasciculele luminoase ar fi locul unei comori ascunse de cavalerii templieri, la întoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care străbătea valea Geoagiului spre munţii Apuseni.

În realitate, unele date istorice arată că Rotonda ar fi fost clădită în secolul al XI-lea, înaintea epocii templierilor și a primelor cruciade.

„Fenomenul s-ar datora faptului că această biserică, în perioada străveche, ar fi fost construită după niște calcule matematice și astronomice foarte bine definite, ce țineau de poziția soarelui și a lunii, pentru că și cu luna s-ar petrece acest fenomen, undeva în octombrie, când este lună plină”, spune Claudiu Șimonați, ghidul turistic din stațiunea Geoagiu Băi.

Fenomenul optic care descrie modul în care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală (Cluj-Napoca).

„Merită să mai observăm faptul că Rotonda din Geoagiu se comportă precum un imens ceas solar, fixând în teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiecţia luminii poate fi modelată din punct de vedere geometric după regulile aplicabile cadranelor solare. De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru (oculus), înlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. La Rotondă, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabilă (circa 23 de centimetri în diametru), dar el acţionează după aceleaşi principii”, arăta Dan George Uza, autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.

O altă observație a autorului este că ferestrele estice şi vestice ale se aliniază aproape perfect cu punctele echinocţiale de răsărit şi apus. Aşadar, în ziua echinocţiului, razele soarelui aveau o traiectorie aliniată celor două ferestre. 

Acest fenomen a mai fost observat de unii cercetători și la alte monumente din Ungaria, iar în bisericile din Transilvania, până acum doar la Rotonda din Geoagiu, scrie Adevărul.