Compania care visa la aurul de la Roșia Montană se destramă după înfrângerea definitivă în procesul cu România! Acționarii încep să se retragă

Gabriel Resources, compania canadiană care a încercat să dezvolte proiectul minier de la Roșia Montană, se confruntă cu o criză financiară majoră după ce a pierdut definitiv procesul arbitral împotriva României.

Unul dintre cei mai importanți acționari, societatea românească Swiss Capital, a anunțat că nu va mai finanța compania cu 650.000 de dolari, așa cum se angajase anterior. În lipsa unor noi surse de finanțare, Gabriel Resources avertizează că ar putea ajunge în insolvență, iar acționarii ordinari riscă să nu mai recupereze nimic din investițiile făcute.

Anunțul Swiss Capital a fost făcut marți, 17 noiembrie 2026, după ce compania canadiană a primit o nouă lovitură în disputa legată de proiectul de la Roșia Montană. La 13 noiembrie, cererea Gabriel Resources de anulare a hotărârii arbitrale ICSID din martie 2024 a fost respinsă, decizia fiind anunțată public în 14 noiembrie.

Gabriel Resources a transmis prin intermediul bursei TSX Venture din Toronto că Swiss Capital nu își va onora angajamentul de subscriere de 650.000 de dolari, asumat printr-un acord încheiat la 1 octombrie 2026. Compania canadiană și-a exprimat dezamăgirea, susținând că retragerea finanțării îi agravează situația de lichiditate într-un moment critic.

Mai mult, Gabriel Resources nu a primit nici acordul de subscriere pentru o investiție suplimentară de aproximativ 244.365 de dolari, care ar fi urmat să fie realizată de un investitor identificat de Swiss Capital. Termenul acordat de bursă pentru finalizarea plasamentului privat a expirat la 16 noiembrie, iar compania a anunțat că nu va mai solicita o prelungire.

Gabriel Resources avertizează că ar putea intra în insolvență

Compania canadiană susține că analizează, împreună cu avocații și consultanții financiari, situația în care se află și alternativele disponibile. Totuși, conducerea avertizează că nu există nicio garanție că va putea obține finanțare suplimentară sau identifica o altă soluție viabilă.

„Dacă nu se obține finanțare suplimentară sau o altă soluție viabilă, compania nu va putea să își onoreze obligațiile la scadență și ar putea fi nevoită să inițieze proceduri în temeiul legislației aplicabile în materie de insolvență”, a transmis Gabriel Resources către acționari.

Compania a avertizat că, într-un asemenea scenariu, este puțin probabil ca deținătorii de acțiuni ordinare să recupereze vreo sumă. În plus, bursa TSX Venture ar putea suspenda tranzacționarea acțiunilor și le-ar putea retrage de la listare. O altă posibilitate ar fi transferarea companiei pe segmentul NEX, destinat firmelor care nu mai îndeplinesc cerințele obișnuite de listare.

Swiss Capital deținea peste 20% din companie

Swiss Capital este unul dintre cei mai importanți brokeri de la Bursa de Valori București. În 2025, societatea a avut o cotă de piață de 25,18%, cu tranzacții intermediate în valoare de 2,8 miliarde de lei. Principalii acționari sunt Bogdan Juravle și Sorin Apostol, fiecare cu câte 47,5%.

În februarie 2025, Gabriel Resources încheiase acorduri de finanțare cu Swiss Capital, dar și cu fondurile americane de hedging Paulson & Co și Electrum Global Holdings. Oferta a atras în total aproximativ 4 milioane de dolari, inclusiv prin stingerea unor datorii de 1,54 milioane de dolari. Veniturile nete obținute au fost de aproximativ 2,46 milioane de dolari.

În urma operațiunii, Swiss Capital a ajuns să dețină peste 50 de milioane de acțiuni Gabriel Resources, reprezentând mai mult de 20% din capitalul companiei.

În 2026, Gabriel Resources a încercat să obțină noi fonduri printr-un plasament privat. Compania a vândut 43.090.848 de unități, pentru subscrieri totale de aproximativ 2,51 milioane de dolari, din care 930.634 de dolari au reprezentat încasări brute în numerar, iar 1,575 milioane de dolari au fost folosite pentru stingerea unei datorii de tip bridge.

În urma eșecului acordului cu Swiss Capital, cele 15.380.909 unități rămase, corespunzătoare unor subscrieri de aproximativ 894.365 de dolari, nu vor mai fi emise.

Acțiunile au ajuns la un cent, după ce compania valora miliarde

Lovitura financiară vine după o prăbușire masivă a valorii Gabriel Resources pe bursă. După anunțarea respingerii cererii de anulare a hotărârii arbitrale, acțiunile companiei au coborât la aproximativ un cent pe unitate.

În perioada de maxim, din 2010-2011, o acțiune ajunsese la 8,5 dolari, când proiectul minier de la Roșia Montană era aproape de obținerea aprobărilor necesare. În prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de aproximativ 3,2 milioane de dolari, iar valoarea acțiunilor a scăzut cu circa 99,9% față de maximul istoric menționat.

Președinta Consiliului de Administrație, Anna El-Erian, a declarat că membrii conducerii sunt „profund dezamăgiți” de decizia privind cererea de anulare și că analizează implicațiile acesteia asupra situației financiare și obligațiilor companiei.

ANAF încearcă să recupereze aproximativ 47 de milioane de lei de la Gabriel Resources

În România, ANAF a început, la sfârșitul anului 2025, procedurile pentru recuperarea unor creanțe bugetare de aproximativ 47 de milioane de lei, reprezentând datoria companiei după pierderea procesului arbitral.

Pentru recuperarea banilor, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit inițial sechestru asupra participației de 80,68% deținute de Gabriel Resources la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Restul de 19,31% din acțiuni aparține statului român, prin compania Minvest Deva.

RMGC deține aproximativ 80% dintre imobilele din Roșia Montană, cumpărate în perspectiva demarării proiectului minier. Acțiunile Gabriel Resources la RMGC ar urma să treacă în proprietatea statului în cadrul procedurilor de recuperare a creanțelor.

RMGC are datorii de 2,68 miliarde de lei, deși a raportat profit în 2025

Bilanțurile Roșia Montană Gold Corporation pentru 2024 și 2025 arată o situație financiară neobișnuită. Societatea a raportat un profit net de 49,6 milioane de lei în 2025, după o pierdere de 337,7 milioane de lei în anul precedent.

Diferența este de aproape 388 de milioane de lei, deși cifra de afaceri a rămas sub 400.000 de lei în ambii ani. Veniturile totale au crescut de la 146,3 milioane de lei la 391,6 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au scăzut de la 482,6 milioane de lei la 342 de milioane de lei.

Datele indică faptul că profitul nu provine dintr-o activitate operațională semnificativă, ci pare să fie influențat de elemente financiare, precum diferențe de curs valutar și împrumuturi.

În același timp, RMGC avea la finalul anului 2025 datorii de aproximativ 2,68 miliarde de lei, echivalentul a circa 550 de milioane de dolari. Activele totale ale societății erau de numai 1,58 milioane de lei, ceea ce arată un dezechilibru financiar major.

Gabriel Resources a susținut în procesul arbitral că a investit peste 700 de milioane de dolari în proiectul de la Roșia Montană, în perioada în care a desfășurat operațiuni în zonă. Primele achiziții de proprietăți ale RMGC au început la începutul anilor 2000, iar operațiunile proiectului au fost oprite în 2015, când a fost inițiată acțiunea arbitrală împotriva statului român.

Comentarii Facebook