Reforma administrativă din România stârnește îngrijorare peste graniță! Presa maghiară scrie despre riscul pierderii reprezentării politice a ungurilor
Reforma administrativă discutată la nivelul Guvernului ar putea afecta 53 de comune cu populație majoritar sau semnificativ maghiară din Transilvania. Dintre acestea, 30 au în prezent primari maghiari, iar UDMR avertizează că o eventuală comasare ar putea schimba reprezentarea politică a comunităților și ar putea afecta drepturile lingvistice ale minorităților.
Datele au fost prezentate de Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală, într-un interviu acordat publicației ungare Index, citat de Mediafax. Calculul formațiunii pornește de la cel mai mic prag discutat pentru comasarea comunelor, de 1.500 de locuitori. La acest prag, ar putea fi vizate 429 de localități din România.
Deocamdată, planurile nu au o formă finală și nu există un proiect oficial scris al Guvernului. În discuțiile din PSD au fost vehiculate mai multe variante, cu praguri de 1.500, 3.000 și chiar 5.000 de locuitori.
Horváth Anna a criticat modul în care au fost avansate aceste propuneri, afirmând că reforma administrativă este o chestiune complexă, care nu poate fi realizată responsabil fără pregătire și consultare publică.
„Se pare că, odată cu UDMR, și bunul simț a părăsit guvernul, iar în locul acestuia a rămas doar acest joc de bingo”, a declarat reprezentanta UDMR pentru Index. Aceasta a precizat că formațiunea a văzut hărțile care circulă în spațiul public, însă nu le cunoaște originea și nu le consideră proiecte oficiale ale Guvernului.
UDMR: „Este o linie roșie”
Reprezentanta UDMR a afirmat că formațiunea nu va susține nicio variantă care ar reduce comunitățile maghiare din Ținutul Secuiesc la statutul de minoritate la nivelul județelor sau ar diminua ponderea populației maghiare din Partium în județele respective.
„Nu susținem nicio inițiativă care, la nivel județean, ar reduce comunitățile maghiare din Ținutul Secuiesc la statutul de minoritate sau ar diminua ponderea populației maghiare din Partium în județele respective. Aceasta reprezintă pentru noi o linie roșie. Vom lupta împotriva unor astfel de tendințe cu toate mijloacele democrației parlamentare”, a declarat Horváth Anna.
Potrivit acesteia, legislația în vigoare prevede consultarea comunităților locale prin referendum în cazul modificării granițelor administrative. De asemenea, UDMR invocă prevederile privind folosirea limbii materne, care stabilesc un prag de 20% pentru exercitarea anumitor drepturi lingvistice într-o unitate administrativ-teritorială.
Formațiunea susține că nu se opune reformării administrației, ci comasărilor impuse. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a cerut ca locuitorii fiecărei comunități vizate să decidă prin referendum și a pledat pentru asocieri voluntare între primării.
Impozite reduse pentru localitățile care acceptă comasarea
Guvernul susține că numeroase comune mici nu dispun de resurse suficiente pentru a se administra singure. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat stimulente pentru localitățile care acceptă voluntar comasarea.
Printre măsurile prezentate se numără reducerea cu până la 50% a impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, pentru o perioadă de unul sau doi ani, precum și un program de investiții în infrastructură: drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze, școli și centre medicale.
Potrivit calendarului anunțat, demersurile pentru organizarea referendumurilor locale ar trebui începute până la 1 martie 2027, iar comasările voluntare ar urma să intre în vigoare din 2028. Ministrul a vorbit și despre o a doua etapă, după 1 martie 2027, în care comasarea ar putea deveni obligatorie, prin asumarea răspunderii Guvernului.
Harghita cu Mureș, Covasna cu Brașov
În dezbaterea publică a apărut și varianta reducerii numărului de județe la 15. Pe o hartă a cărei origine nu este cunoscută, Harghita ar urma să fie unită cu Mureș, Covasna cu Brașov, Satu Mare cu Bihor, iar Arad cu Timiș.
Horváth Anna a subliniat că această hartă nu reprezintă un proiect oficial. Ideea reducerii numărului de județe la 15, după modelul celor 15 curți de apel, a fost lansată de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonator al grupului de lucru pentru reformă.
Harghita și Covasna sunt singurele județe din România în care populația de etnie română nu reprezintă majoritatea. UDMR se teme că o eventuală reorganizare ar putea modifica raportul demografic și reprezentarea politică a comunității maghiare în noile structuri administrative.
Propunerile au stârnit reacții și în rândul unor politicieni români. Primarul orașului Cavnic, liberalul Vladimir Petruț, a amenințat cu organizarea unui referendum pentru desprinderea Maramureșului de România, dacă județul ar fi absorbit de Cluj. Ulterior, acesta a precizat că Maramureșul rămâne în România, dar că nu dorește dispariția numelui județului.
Programul privind comasarea voluntară ar urma să intre în consultare publică pentru zece zile, după care să ajungă la Guvern. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a anunțat că formațiunea ar vota o moțiune de cenzură dacă Guvernul Luca Niculescu își asumă răspunderea pentru reformă. Grupul de lucru al PSD ar urma să finalizeze propunerea până la sfârșitul lunii martie 2027.
0 Comentarii