Un jandarm din Cluj, obligat să muncească 30 de zile în folosul comunității după ce ar fi consemnat în fals că un sigiliu era intact! Ce spun procurorii

Un plutonier adjutant-șef din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj va trebui să presteze 30 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, după ce Tribunalul Militar Cluj a confirmat renunțarea la urmărirea penală într-un dosar de fals intelectual în formă continuată.

Militarul a intervenit asupra sigiliului unei cutii cu chei, iar ulterior a consemnat, în două procese-verbale succesive, că acesta era intact, fără să menționeze incidentul.

Încheierea a fost pronunțată la 19 noiembrie 2026 și este definitivă. Instanța a confirmat soluția procurorului militar de renunțare la urmărirea penală, dispunând totodată ca jandarmul să presteze cele 30 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul unei primării, în termen de șase luni de la comunicarea ordonanței. Acesta trebuie să achite și 100 de lei cheltuieli judiciare.

Cum a ajuns militarul să intervină asupra sigiliului

Incidentul s-a petrecut în 23 mai 2026, în timpul serviciului de pază. Plutonierul adjutant-șef a desprins accidental ața sigiliului din plastilină în timp ce muta cutia pentru a căuta registrul de control. Acesta a explicat că fusese anunțat un control, iar spațiul îngust al postului de pază ar fi contribuit la producerea incidentului.

După desprinderea sigiliului, militarul a refăcut sigilarea folosind un alt sigiliu, cel al postului de pază, cu amprenta „52593”. Potrivit explicațiilor sale, nu ar fi deschis cutia.

Problema a apărut la întocmirea documentelor de predare a serviciului. În procesul-verbal din 23 mai, de la ora 19:30, acesta a consemnat că predă cutia cu chei și sigiliul „463” intact, adăugând mențiunea „Nu au fost probleme de raportat”. A doua zi, la predarea serviciului, a repetat aceeași consemnare, deși intervenise deja asupra sigiliului.

Incidentul a fost descoperit după două zile

În 25 mai, la preluarea cutiei de la jandarmul de serviciu, un grefier a observat că amprenta sigiliului era diferită și a cerut explicații. Inițial, discuțiile cu personalul care efectuase serviciul nu au clarificat situația.

Ulterior, după convocarea militarilor și solicitarea unor rapoarte scrise, plutonierul adjutant-șef ar fi recunoscut intervenția asupra sigiliului, după ce inițial o negase.

Militarul a declarat că deteriorarea a fost accidentală și că nu și-a dat seama că amprenta noului sigiliu era diferită. În privința proceselor-verbale, a explicat că a preluat mențiunea din documentul anterior și că nu a raportat incidentul deoarece nu a considerat că a făcut ceva grav. Acesta și-a exprimat regretul pentru conduita avută.

Verificările nu au indicat accesarea documentelor clasificate

Dosarul a inclus și verificări ale înregistrărilor video din 23 și 24 mai. Potrivit procesului-verbal de sinteză, camerele care supravegheau holul de acces la Biroul Documente Clasificate nu au surprins tentative de accesare a încăperii în care se aflau documentele.

De asemenea, un martor a declarat că a verificat biroul împreună cu un procuror și un comisar-șef din cadrul DNA, constatând că totul era în regulă, iar alarma era activă.

Judecătorul a reținut că nu au fost identificate consecințe precum accesarea neautorizată, sustragerea sau divulgarea documentelor. Totuși, faptul că militarul nu a raportat incidentul a afectat fiabilitatea evidențelor de pază și a impus verificări interne și tehnice.

De ce a fost confirmată renunțarea la urmărirea penală

Instanța a reținut că plutonierul adjutant-șef a comis două acte materiale de fals intelectual, prin consemnarea unor informații nereale în documentele oficiale de predare a serviciului și omiterea cu știință a incidentului.

Judecătorul a subliniat că natura atribuțiilor militarului și faptul că acesta asigura paza unei instituții judiciare care gestionează informații clasificate impuneau un nivel ridicat de rigoare. Repetarea consemnării false a fost considerată un element defavorabil, iar fapta nu a fost tratată ca o simplă eroare de redactare sau neregularitate administrativă.

În același timp, instanța a avut în vedere că cele două consemnări au fost legate de un singur incident accidental, produs într-un interval scurt. Nu au rezultat indicii privind o activitate de falsificare planificată anterior, urmărirea unui avantaj patrimonial sau folosirea falsului pentru accesarea documentelor clasificate.

Au mai fost luate în considerare lipsa antecedentelor penale, faptul că militarul lucrează în cadrul Jandarmeriei din 2006, situația sa familială și atitudinea avută în cursul anchetei. Acesta este căsătorit și are doi copii minori.

În urma evaluării acestor împrejurări, judecătorul a considerat că nu există un interes public suficient pentru continuarea urmăririi penale în vederea trimiterii în judecată și a confirmat soluția procurorului militar.

Militarul are obligația să efectueze cele 30 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în termen de șase luni. Dacă nu își îndeplinește cu rea-credință obligația, renunțarea la urmărirea penală poate fi revocată, în condițiile legii.

Comentarii Facebook