Noi modificări în Codul Penal: Pedepse mai dure pentru imagini interzise cu copii și o redefinire a infracțiunilor care implică exploatarea minorilor

Deputata PSD Diana Tușa a prezentat o explicație detaliată privind modificarea articolului 374 din Codul penal, cunoscut în prezent sub denumirea de „pornografie infantilă”. Ea a subliniat că schimbarea legislativă nu este doar una de formă, ci una de fond, care mută accentul pe protecția copilului ca victimă principală.

Copilul este în centrul protecției, nu termenul juridic

Diana Tușa a explicat că noua abordare legislativă pune clar în prim-plan victima reală a acestor infracțiuni: copilul. Ea a arătat că minorul este cel abuzat, exploatat sexual și afectat în mod direct de producerea, stocarea sau distribuirea materialelor cu conținut sexual. Din acest motiv, spune deputata, termenul de „pornografie” nu reflectă realitatea juridică și umană a faptei.

În esență, nu este vorba despre materiale obscene, ci despre abuz sexual asupra copiilor, înregistrat și distribuit, uneori în scopuri comerciale.

Pedepsele nu se reduc, ci sunt diferențiate în funcție de gravitate

Deputata PSD a subliniat că modificările nu aduc pedepse mai mici, ci o structurare mai clară a acestora, în funcție de rolul fiecărei persoane implicate. Astfel:

• 2-7 ani pentru procurare, deținere, stocare, distribuire sau punere la dispoziție;
• 3-10 ani pentru promovare sau expunere;
• 5-12 ani pentru producerea materialelor, adică momentul abuzului direct asupra copilului.

Ea a explicat că această diferențiere permite o individualizare mai corectă a pedepselor în funcție de gravitatea faptei.

De ce există forma de bază cu pedeapsă până la 7 ani

Diana Tușa a oferit un exemplu pentru a explica rațiunea juridică a limitei de 7 ani pentru forma de bază. În situații în care un minor ajunge să dețină accidental o astfel de imagine, legea permite procurorului să dispună renunțarea la urmărirea penală, dacă nu există un interes public în continuarea cazului.

Această decizie este însă verificată de procurorul ierarhic superior și de judecătorul de cameră preliminară. „Scopul legii nu este să băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”, a subliniat deputata.

Groomingul devine infracțiune distinctă și sever sancționată

Una dintre modificările importante vizează introducerea explicită a sancționării groomingului, adică solicitarea către un minor de a produce sau transmite materiale cu caracter sexual. Pedeapsa pentru această faptă este de 3-10 ani, chiar dacă solicitarea nu este urmată de producerea materialului.

Dacă solicitarea este urmată de executare, intervine concursul de infracțiuni, ceea ce duce la cumularea pedepselor pentru toate faptele comise.

Deputata a precizat că România se aliniază practicilor europene, menționând că alte state au limite chiar mai mici pentru anumite forme de infracțiuni:

• Franța: până la 7 ani;
• Germania: până la 5 ani;
• Italia: până la 3 ani;
• Spania, Grecia: până la 2 ani.

Proiect aflat în dezbatere în Parlament

Proiectul legislativ se află în prezent în dezbatere la Senat, Camera Deputaților fiind for decizional. Forma actuală a fost elaborată în urma consultărilor cu instituții precum DIICOT, CSM, ONG-uri și alte structuri din domeniu.