Fundația „D.O.R.” din Cluj-Napoca a primit o amendă de 100.000 de lei, după ce reprezentanții ISU au desfășurat un control la cabanele deținute de organizație în comuna clujeană Răchițele. În plus, a fost dispusă măsura complementară de oprire a funcţionării ori utilizării construcţiilor. 

Totul a început pe 9 februarie 2024, când ISU Cluj a făcut un control inopinat, la sesizarea unui vecin, la cele două cabane deținute de fundație în Răchițele. 

Cabana cu 40 de locuri de cazare, închiriată turiștilor fără măsuri minime de siguranță

În timpul inspecției, reprezentanții ISU au descoperit o serie de nereguli grave, care au ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța clădirii. Se pare că Fundația „D.O.R.” nu avea autorizație de securitate la incendiu, o cerință esențială pentru orice unitate care primește turiști, fiind vorba de 7 camere cu 40 de locuri.

Mai mult, cabana nu era dotată cu stingătoare și nu exista un panou care să informeze clienții despre lipsa autorizației. Alte probleme constatate includ lipsa documentelor care să ateste verificarea instalației electrice și neefectuarea lucrărilor de ignifugare, iar ISU Cluj a stabilit că există premisele ca în cazul producerii unei situații de urgență, să fie puse în pericol viețile ocupanților și ale forțelor de intervenție.

În plus, una dintre cabane a fost edificată fără obținerea în prealabil a autorizației de construire și depășește numărul de niveluri supraterane admise pentru clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu. 

Conform legii, clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu au admise maxim un nivel suprateran, cabană în cauză având 3 niveluri supraterane.

În fața acestei situații, Fundația „D.O.R.” a decis să conteste amenda, argumentând că sancțiunea a fost nejustificată. Pe 23 februarie 2025, aceasta a depus o plângere contravențională la Judecătoria Cluj-Napoca, cerând anularea procesului-verbal de contravenție și, bineînțeles, exonerarea de la plata amenzii. 

Cabana fără autorizație PSI, promovată pe mai multe platforme de turism

De cealaltă parte, reprezentanții ISU Cluj au susținut că fundația a promovat cabana pe mai multe site-uri ca fiind o unitate de primire turistică, cu capacitate peste 16 locuri. În plus, raportat la suprafața desfășurată a construcției, ISU a precizat că depășește 200 de metri pătrați și era necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu pentru a putea fi închiriată în scop turistic. 

Chiar dacă reprezentanții fundației au încercat să arate că numai una dintre cabane este închiriată în scop turistic, instanța a ajuns la concluzia că turiștii erau cazați în ambele clădiri.  

„În ceea ce priveşte condiţiile de fond ale actului sancţionator, instanța reține că petenta a susținut că imobilul reprezentat de cabana mare de la Răchițele, jud. Cluj, nu este o unitate de primire turistică, fiind închiriată sporadic nu în scop turistic, ci în vederea obținerii fondurilor necesare atingerii scopului pentru care a fost constituită Fundația.

Referitor la aceste afirmații, instanța reține că din probatoriul administrat în cauză a rezultat fără niciun dubiu că petenta obișnuiește să închirieze cabana în scop turistic.

Astfel, din anunțurile atașate întâmpinării rezultă că unitatea a fost oferită spre închiriere cu următoarele specificații, care variau de la un anunț la altul: 40 de locuri de cazare, distribuite în cabane oferite închirierii integrale (postare pe facebook), 7 dormitoare, cu 22 paturi (anunț pe booking.com), 40 de locuri de cazare (postare pe instagram), casă cu 7 dormitoare cu capacitate de 37 oaspeți, pentru nu mai mult de 30 de copii (anunț pe planetofhotels.com,), casă cu 7 dormitoare pentru 31 oaspeți (anunț pe planetofhotels.com,), casă cu 50 de locuri și 10 camere (anunț pe welcometoromania.ro).

(...) Din anunțurile depuse în probațiune de intimat reiese, pe de o parte, că respectiva cabană avea destinație de primire turistică, iar pe de altă parte, că ea are capacitate de peste 16 locuri. 

Împrejurarea că în cabana mare se pot caza peste 16 persoane reiese și din susținerile din plângere, unde s-a arătat că în perioada dinaintea deplasării reprezentanților intimatului în vederea verificării aspectelor sesizate de un vecin la locația din Răchițele au fost cazate 41 de persoane, fiind folosită și cabana mică, care are patru camere, fiecare dotată cu pat dublu, și mansardă, în care sunt instalate 5 paturi duble.

Or, dacă calculăm numărul locurilor de cazare din cabana mică (4 paturi x 2 persoane + 5 paturi x 2 persoane = 18 locuri), rămân 23 de persoane care nu puteau fi cazate decât în cabana mare.”, a reținut instanța.  

Judecătoria Cluj-Napoca a confirmat neregulile constatate de ISU

În cele din urmă, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au dat verdictul la data de 28 februarie 2025. Instanța a decis să admită în parte plângerea Fundației "D.O.R.", reducând amenda inițială de 100.000 lei la 30.000 lei. Totuși, instanța a menținut restul dispozițiilor din procesul-verbal, arătând că că abaterile au fost confirmate. 

„Potrivit susținerilor necontestate ale petentei din plângere, cabana mică a fost construită cu autorizație de construire; terenul și cabana mică sunt intabulate, însă cabana mare a fost construită fără autorizație de construire și nu este înscrisă în cartea funciară.

Potrivit celor arătate în plângere, cabana mare ar fi fost construită înainte de 2000, conform susținerilor proprietarilor anteriori, fiind declarată la impunere la Primăria Mărgău pe numele proprietarului care a edificat-o.

Totodată, s-a învederat că petenta a dobândit imobilele prin licitație publică în 2016 și nu a fost posibilă intabularea cabanei mari, deoarece nu este cadastrat terenul și înscrierea în cartea funciară nu este posibilă deoarece pe rolul Judecătoriei Huedin există  mai multe litigii cu vecinii privitor la dimensiunile terenului. 

(...) Instanța subliniază că petenta avea posibilitatea să dovedească în prezenta cauză aria desfășurată exactă, prin măsurători precise, însă a ales să propună o probă testimonială în acest sens. 

Având în vedere că petenta nu a dovedit netemeinicia contravenției reținute în sarcina sa, instanța va respinge capetele de cerere privind anularea actului sancționator și anularea procesului-verbal de aplicare a sigiliului nr. 2055/09.02.2024, măsura complementară a opririi funcționării ori utilizării imobilului cu destinația turism fiind dispusă în mod legal. 

În ceea ce privește sancțiunea principală aplicată, ținând cont de faptul că din probatoriul administrat nu a rezultat că petenta ar fi fost sancționată anterior pentru fapte similare și, având în vedere că reprezentantul acesteia a manifestat o oarecare diligență în exploatarea construcției, datând cabana pe fiecare nivel cu 2 stingătoare de incendiu și asigurând curățarea periodică a coșurilor de fum aferente centralei pe lemne, instanța apreciază că amenda contravențională îndreptată spre minimul prevăzut de actul normativ este suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al contravenției reținute prin actul sancționator în litigiu.

Prin urmare, va înlocui sancțiunea amenzii în valoare de 100.000 lei cu sancțiunea amenzii în valoare de 30.000 lei.”, au motivat judecătorii clujeni.