Cum poate fi făcută succesiunea fără toți moștenitorii și ce se întâmplă când unul este „sărit” intenționat la moștenire de ceilalți

Cum poate fi făcută succesiunea fără toți moștenitorii și ce se întâmplă când unul este „sărit” intenționat și nu este declarat la notar

În România, procedura de succesiune nu înseamnă doar împărțirea bunurilor unei persoane decedate, ci și stabilirea oficială a tuturor moștenitorilor și a cotelor care li se cuvin. În practică, apar frecvent două situații diferite: fie un moștenitor refuză să participe la succesiune, fie este exclus intenționat de ceilalți membri ai familiei. Din punct de vedere juridic, cele două cazuri sunt tratate complet diferit.

Poate fi făcută succesiunea fără toți moștenitorii?

Da, legea permite dezbaterea succesiunii chiar și în lipsa unuia dintre moștenitori, însă doar în anumite condiții prevăzute de Codul Civil.

Orice persoană care are vocație succesorală are dreptul să accepte sau să renunțe la moștenire. Nimeni nu poate fi obligat să devină moștenitor dacă nu dorește acest lucru. Potrivit legii, dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat într-un termen de un an de la data decesului persoanei.

În această perioadă, moștenitorul poate:

• accepta expres moștenirea;
• accepta tacit, prin acte care arată intenția de a moșteni;
• renunța oficial la succesiune;
• sau poate să nu facă nimic.

Dacă termenul de un an expiră și persoana nu a făcut niciun demers, ea poate fi considerată renunțătoare la moștenire. În această situație, notarul poate continua procedura succesorală fără participarea acelui moștenitor, iar partea care i s-ar fi cuvenit se redistribuie conform legii către ceilalți succesibili.

Totuși, pentru ca acest lucru să fie legal, moștenitorul trebuie să fi fost citat corect și informat despre existența procedurii succesorale. Notarul are obligația să facă verificări și să convoace toate persoanele care au drepturi succesorale.

Ce se întâmplă când un moștenitor este „sărit” intenționat de ceilalți moștenitori?

Situația este complet diferită atunci când ceilalți moștenitori încearcă să ascundă existența unei persoane care are drept legal la moștenire.

În practică, apar cazuri în care:

• unul dintre copii nu este declarat notarului;
• rudele susțin că persoana nu mai are legătură cu familia;
• nu comunică datele de contact ale unui moștenitor;
• sau deschid succesiunea fără să îl anunțe.

Faptul că un moștenitor nu este declarat la notar nu îi anulează automat drepturile succesorale. Dacă persoana respectivă poate demonstra ulterior că avea calitate de moștenitor legal și a fost exclusă intenționat, ea poate ataca certificatul de moștenitor în instanță.

Cum poate afla cineva că a fost exclus din succesiune

De multe ori, moștenitorul omis descoperă situația abia după:

• vânzarea unui apartament;
• schimbarea proprietarului unui teren;
• blocarea accesului la bunurile familiei;
• sau verificarea documentelor la cartea funciară.

Certificatul de moștenitor emis de notar produce efecte juridice importante, însă nu este imposibil de contestat.

Ce poate face moștenitorul omis

Persoana exclusă din succesiune poate introduce în instanță:

• acțiune pentru constatarea calității de moștenitor;
• cerere de anulare totală sau parțială a certificatului de moștenitor;
• acțiune pentru recuperarea cotei succesorale;
• cerere de partaj succesoral;
• sau acțiune împotriva celor care au vândut bunurile fără acordul său.

Dacă bunurile au fost deja înstrăinate, instanța poate obliga ceilalți moștenitori la plata despăgubirilor corespunzătoare cotei care i se cuvenea persoanei excluse.

Rolul notarului în procedura succesorală

Notarul are obligația legală să identifice toți moștenitorii cunoscuți ai defunctului. În acest scop, sunt analizate:

• actele de stare civilă;
• certificatele de naștere și căsătorie;
• registrele de evidență;
• declarațiile persoanelor prezente;
• și alte documente relevante.

Cu toate acestea, notarul se bazează evident și pe informațiile furnizate de familie. 

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg

Atunci când apar conflicte privind:

• cine are drept la moștenire;
• valoarea bunurilor;
• existența unui testament;
• sau împărțirea patrimoniului,

Notarul nu poate soluționa litigiul și suspendă procedura succesorală. În acest caz, succesiunea va fi rezolvată de instanța de judecată.

Judecătorul poate:

• stabili cine sunt moștenitorii reali;
• anula acte emise greșit;
• dispune partajul bunurilor;
• și obliga părțile să respecte drepturile succesorale ale tuturor.

Ce probleme apar dacă succesiunea nu este făcută

Atunci când moștenirea nu este dezbătută:

• bunurile nu pot fi vândute legal;
• conturile bancare ale defunctului rămân blocate;
• apar dificultăți la utilități și taxe;
• iar moștenitorii rămân în indiviziune.

În plus, dacă succesiunea este dezbătută după mai mult de doi ani de la deces, pentru imobile apare obligația de plată a unui impozit de 1% din valoarea bunurilor.

Există o diferență esențială între un moștenitor care refuză să participe la succesiune și unul care este exclus intenționat de ceilalți. În primul caz, legea permite continuarea procedurii după expirarea termenului legal. În al doilea caz, drepturile persoanei omise rămân protejate, iar certificatul de moștenitor poate fi contestat în instanță chiar și după emiterea lui.

Ascunderea intenționată a unui moștenitor nu duce la pierderea drepturilor succesorale ale acestuia, iar cei prejudiciați pot cere ulterior anularea actelor și recuperarea cotei care li se cuvine din patrimoniul defunctului.