„Viermi” în apa Băilor Cojocna din Cluj? Explicația primăriței: Ce a găsit DSP-ul și ce vietate trăiește în apa sărată. „A fost un pic ciudat”

O sesizare ajunsă la Direcția de Sănătate Publică a dus la o situație mai puțin obișnuită la Lacurile Cojocna. Anca Marcu, primărița comunei Cojocna, a declarat pentru Știri de Cluj faptul că autoritățile au primit o reclamație referitoare la existența unor „viermi” în apă. Situația a fost verificată, iar explicația este legată de o vietate extrem de mică, dar care are un rol important în ecosistemul lacurilor sărate.

Primarul a povestit că sesizarea a fost analizată și că reprezentanții administrației locale au explicat specialiștilor despre ce este vorba.

„Am primit o reclamație de la DSP că avem viermi în apă”

Anca Marcu a relatat că sesizarea a ajuns la primărie în urmă cu aproximativ o săptămână și că, deși formularea reclamației a fost una care putea stârni îngrijorare, administrația locală și-a dat rapid seama la ce se referă. „Am primit o reclamație de la DSP săptămâna trecută, dacă bine îmi amintesc, că avem viermi în apă. A fost un pic ciudat. Noi ne-am dat seama la ce se referă din prima”, a spus primarul comunei Cojocna pentru Știri de Cluj.

Potrivit acesteia, reprezentanții DSP sunt obișnuiți să verifice anual situația de la lacuri și, în anii anteriori, ar fi fost mulțumiți de condițiile găsite acolo.

De această dată, însă, administrația locală a oferit explicații suplimentare despre vietatea observată în apă.

Vietatea care poate fi confundată cu un „vierme”

Este vorba despre Artemia salina, un mic crustaceu cunoscut popular drept „crevetele de sare”. Primarul a explicat că acesta se găsește cu precădere în primul lac de la Cojocna, unde condițiile îi sunt favorabile. „Le-am explicat și le-am arătat studiile. Bineînțeles că au înțeles și totul este în regulă la noi”, a precizat Anca Marcu.

Artemia salina este adaptată la mediile cu apă foarte sărată, iar prezența sa nu înseamnă, în sine, că apa este murdară sau contaminată.

Din contră, potrivit explicațiilor oferite de primar, existența acestei viețuitoare reprezintă un element firesc al ecosistemului specific lacurilor sărate.

„Este inofensiv” și poate ajunge la aproximativ un centimetru

Una dintre curiozitățile legate de Artemia salina este dimensiunea sa foarte mică. Vietatea poate fi dificil de observat în apă, iar atunci când ajunge pe piele poate fi percepută ca un mic organism roșiatic. „E așa roșiatic cumva, dar e minuscul, adică el e micuț. (...) Poate ajunge la un centimetru undeva pe acolo, dar e inofensiv”, a explicat primarul pentru Știri de Cluj.

Potrivit acesteia, crustaceul este și parțial transparent, ceea ce îl face și mai greu de observat atunci când se află în apă.

În anumite situații, cei care ies din lac fără să se clătească îl pot observa pe piele. Culoarea sa poate deveni mai vizibilă după ce organismul se usucă.

Artemia salina contribuie la ecosistemul lacului

Prezența micilor crustacee nu este însă doar un detaliu interesant pentru turiști. Anca Marcu a explicat că Artemia salina are și un rol în ecosistem, deoarece se hrănește cu alge și microorganisme. „El se hrănește cu alge și cu microorganisme și ajută la menținerea limpezimii apei și a calității apei”, a spus primarul.

Astfel, vietatea despre care unii vizitatori s-ar putea întreba ce este poate fi, de fapt, un indicator al caracterului specific al lacului.

Administrația locală susține că existența organismelor adaptate la apa sărată arată cât de particular este mediul natural de la Cojocna.

De ce apa nu este mereu albastră și limpede

Un alt aspect explicat de primar este culoarea apei. Cei care ajung la Lacurile Cojocna pot observa că apa nu are întotdeauna aspectul albastru și limpede întâlnit în alte zone de agrement.

Potrivit explicațiilor oferite, culoarea poate varia inclusiv spre nuanțe verzui sau brune, în funcție de abundența și diversitatea microorganismelor din apă. „Abundența și diversitatea microorganismelor din apă determină culoarea uneori verzui-brună a apei”, a explicat Anca Marcu. Pigmenții produși de microorganisme, inclusiv clorofilele și carotenoizii, contribuie la aspectul apei.

Primarul a precizat că cele două lacuri pot avea culori diferite tocmai din cauza compoziției și a organismelor prezente în fiecare dintre ele.

Lacul 1 și Lacul 2 au particularități diferite

Potrivit explicațiilor oferite de edil, Lacul 2 este mai verde, fiind mai bogat în anumiți pigmenți, în timp ce Lacul 1 are o altă culoare și este zona în care Artemia salina este mai abundentă.

Toate aceste elemente fac parte din specificul natural al Lacurilor Cojocna, unde apa sărată creează condiții pentru existența unor organisme pe care oamenii nu le întâlnesc în mod obișnuit în lacurile cu apă dulce.

Astfel, ceea ce pentru un vizitator poate părea la prima vedere neobișnuit sau chiar îngrijorător poate avea o explicație naturală.