Centrul municipiului Cluj-Napoca a fost invadat de ciori luni dimineață. Mii de exemplare de Corvus corone au acoperit cerul și acoperișurile clădirilor din zona centrală, transmițând tuturor o stare de anxietate demnă filmelor lui Alfred Hitchcock.

VIDEO. Centrul Clujului, invadat de ciori. Trecătorii au făcut haz de necaz: „Găinile lui Boc!”

Mai mult, unii trecători au comentat amuzați situația în timp ce se rugau să nu le cadă în cap un „cadou” din partea croncănitoarelor. „Găinile lui Boc!”, a bombănit un cetățean, ușor iritat de situație.

Desigur, aceste vietăți nu au apărut în Cluj-Napoca peste noapte. Gestionarea deficitară a deșeurilor din municipiul Cluj-Napoca, în special existența și funcționarea îndelungată a rampei de gunoi de la Pata Rât, a avut efecte vizibile nu doar asupra mediului și sănătății publice, ci și asupra faunei urbane. Una dintre cele mai discutate consecințe a fost înmulțirea semnificativă a populației de ciori din oraș, fenomen care a generat nemulțumiri constante în rândul locuitorilor, dar și dezbateri aprinse la nivelul administrației locale, conform Servus Cluj.

În prezent, în Cluj-Napoca sunt întâlnite cinci specii de ciori: coțofana, gaița, stăncuța, cioara de semănătură și cioara grivă. Conform „Atlasului Păsărilor Clujului”, realizat de Societatea Ornitologică Română și publicat în 2017, în perioada de cuibărit (primăvară–vară) erau înregistrate sute de perechi din aceste specii. În sezonul rece însă, numărul ciorilor crește considerabil, ajungând la câteva mii de exemplare, atrase de sursele constante de hrană din oraș și din jurul acestuia.

De-a lungul anilor, păsările și-au stabilit adevărate „cartiere generale” în parcurile și spațiile verzi ale orașului, în special în zona Hașdeu – Facultatea de Geografie. De aici, în fiecare dimineață, stoluri impresionante porneau spre Pata Rât, iar seara reveneau pentru înnoptare, oferind un spectacol vizual impresionant, dar și neplăceri sonore și de igienă pentru locuitori. Excrementele și zgomotul produs de păsări au dus la numeroase sesizări către Primărie, unele cartiere fiind afectate ani la rând.

Autoritățile locale au analizat diverse soluții pentru a scăpa de ciori, de la sisteme cu ultrasunete până la toaletarea arborilor

Autoritățile locale au analizat diverse soluții, de la sisteme cu ultrasunete până la toaletarea arborilor, însă problema s-a dovedit extrem de dificil de gestionat. Specialiștii subliniază însă un aspect esențial: ciorile sunt păsări protejate prin lege, iar alungarea, distrugerea cuiburilor sau eliminarea lor trebuie să respecte strict legislația de mediu și normele de protecție a faunei sălbatice. Intervențiile brutale sau necontrolate sunt nu doar ineficiente, ci și ilegale.

„Date mai recente nu avem. În perioada rece, numărul ciorilor din oraș crește la câteva mii, dar nu s-au făcut numărători, astfel nu există nici cifre exacte”, a transmis biologul Teodora Domșa, coordonatorul Biroului Teritorial Cluj Napoca din cadrul SOR.

Potrivit biologilor, ciorile sunt extrem de inteligente și adaptabile. Ele nu sunt cauza problemei, ci mai degrabă un simptom al dezechilibrelor create de activitățile umane. Hrana abundentă oferită de gropile de gunoi și de gestionarea precară a deșeurilor a dus la creșterea populației acestora. Odată cu închiderea rampei de la Pata Rât, se estimează că numărul ciorilor va scădea treptat, deși orașul rămâne o sursă atractivă de hrană.

„Ciorile sunt păsări deosebit de inteligente și oportuniste, se adaptează cu ușurință la condiții noi. În plus, nu au dușmani naturali, astfel, dacă sursa de hrană este bună atunci și numărul lor crește. Prin închiderea gropilor de gunoi se va reduce cu siguranță numărul exemplarelor, dar cât de mult este greu de estimat. Deja, chiar și în urma închiderii parțiale se observă o scădere a numărului lor față de anii anteriori, mai ales în Parcul Miko – Facultatea de Biologie și Geologie a UBB. Dar orașele mari oferă numeroase alte surse de hrană pentru animalele sălbatice, iar ciorile, fiind cele mai inteligente păsări sălbatice de la noi din țară, cu siguranță se vor adapta din mers”, era de părere specialista de la SOR.

În concluzie, provocarea reală pentru administrația clujeană nu este combaterea ciorilor, ci armonizarea relației dintre om și natură. Reducerea surselor de hrană accesibile, gestionarea corectă a deșeurilor și respectarea statutului de specie protejată sunt pași esențiali pentru rezolvarea acestui fenomen complex, care nu are soluții simple sau rapide.