Luni 30 Martie

Vărul lui Emil Boc, preotul Teodor Boc, acuzat că a vrut să saboteze comemorarea eroilor anticomuniști din Grupul Şuşman


În Răchițele, conflictele dintre familiile vechi persistă și astăzi, deși de la incidentele care au dus la moartea eroilor anticomuniști din Grupul Şuşman au trecut 62 de ani. 

Constantin Șușman, nepotul cunoscutului partizan Teodor Şuşman, a participat sâmbătă, 1 februarie, la Răchțiele, la slujba de comemorare a 62 de ani de la uciderea violentă a ultimilor doi membri ai grupării de partizani. 

Preotul Teodor Boc acuză familia Șușman că sunt ”criminali” şi ”bandiţi“, pentru că l-au ucis pe bunicul lui, în urmă cu 62 de ani. ”S-a spus numai o parte din adevăr. Eu nu spun că copiii lui Teodor Susman nu au suferit şi nu au fost victime, dar ce a făcut Teodor e altceva. El l-a ucis pe bunicul meu. Aici în Rachitele a fost iad in perioada aia", susţine preotul Teodor Boc, citat de Adevărul.

Suciu Pascu, bunicul preotului Teodor Boc, și Teodor Şuşman, eroul anticomunist ucis în 1958, au fost asociaţi la magazinul sătesc. ”Pe fondul unor suspiciuni, s-au despărţit. Apoi, când s-a format Partidul Comunist, Suciu s-a convertit din oportunism. El a fost pus responsabil cu valorificarea lemnului confiscat de comunişti din depozitul lui Şuşman. El a luat cheresteaua, dar la Ocolul Silvic au ajuns foarte puţini bani. A fost acuzat de delapidare. A existat o suspiciune că ar fi direcţionat banii spre Şuşman şi a fost condamnat la doi ani la o unitate de muncă“, povesteşte Doina Şuşman, soția lui Constantin Șușman, nepotul luptătorului Teodor Șușman, conform Adevărul.ro.

După ce s-a întors, a fost luat într-o noapte de doi miliţieni şi a dispărut. În mod oficial, autorităţile nu l-au acuzat niciodată pe Teodor Şuşman de omorârea lui Suciu Pascu. ”În documentele CNSAS nu am găsit că ar fi existat suspiciuni asupra lui Teodor, cred că dacă ar fi avut cele mai mici bănuieli, i-ar fi pus crima în cârcă. Eu cred, şi asta mi-a spus şi un apropiat al familiei, dar şi alţi localnici, că Securitatea l-a luat. Suciu ar fi promis că îl va da pe Şuşman şi a fost eliberat mai devreme. Pentru că nu şi-a îndeplinit misiunea, securiştii au venit după el. Faptul că Suciu era colaborator al Securităţii e clar. Am găsit hârtii la CNSAS din care reiese că avea şi nume de cod“, explică femeia.

Preotul Teodor Boc este și acum într-un conflict deschis și a încercat să saboteze comemorarea de sâmbătă. 

Invitatul special al evenimentului organizat de Clubul Monarhiştilor din Cluj, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a fost sunat cu o seară înainte de a veni la Cluj de preotul Boc. ”Pe la 21.30, m-a sunat de preotul ortodox Boc din satul Răchiţele şi mi-a spus că n-am ce căuta acolo, că întreaga comunitate ar fi revoltată în legătură cu evenimentul de comemorare şi ar fi indicat să nu vin. Mi s-a spus că întreaga familie Şuşman a fost o familie de beţivi şi curvari, iar bărbaţii n-au făcut nici măcar milităria. Am rămas scârbit, eu sunt ortodox, dar de asemenea preoţi mă lipsesc“, explică Octavian Bjoza, pentru Adevărul.

Văzând că nu are succes prin telefon, preotul Boc, aflând că Bjoza urma să se întâlnească în dimineaţa următoare cu mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, s-a dus în biroul acestuia, încercând din nou să-l convingă. ”Când să ajung la ÎPS Andreicuţ, la uşă era preotul Boc din Răchiţele. El ajunsese înaintea mea, ce-or fi discutat nu ştiu. Ştiu că mi-a dat o carte de-a dumnealui în care desfiinţează familia Şuşman. Cartea e plină de aberaţii, de lucruri neruşinate. Astfel, dacă în prima noapte nu am dormit de nervi după ce am vorbit cu el la telefon, în a doua nu am dormit când am văzut mizeriile din carte“, adaugă Octavian Bjoza. Mitropolitul i-ar fi dat dispoziţie preotului să nu meargă la evenimentul de comemorare, pentru a nu ieşi scandal. A fost trimis alt părinte.

Au fost prezenţi astfel şapte preoţi greco-catolici şi unul ortodox“, spune Bjoza. El mai spune că evenimentul s-a desfăşurat în condiţii excelente: ”Au venit peste 100 de oameni, am văzut oameni de 95 de ani care au urcat o pantă de 70 de grade ca să fie acolo. Am fost încântat de organizare. Nici vorbă să vină popa Boc. Îmi pare rău, dar ăştia din familia Boc au constituit rădăcinile adânci ale partidului comunist în Mărgău, Răchiţele şi împrejurimi“. Fostul deţinut politic spune că totuşi a rămas cu un gust amar: ”Este incredibil că am ajuns să ponegrim adevăraţii eroi, să vorbim de rău adevăraţii eroi ai patriei. Un preot trebuie să propovăduiască liniştea, iertarea, reconcilierea, dar nu fără căinţă, că nu e posibil“.

L-am sunat şi m-am întâlnit cu domnul Bojza, dar nu i-am spus să nu participe la eveniment, ci doar că e o problemă delicată să asociezi monarhia cu cazul Şuşman“, spune preotul Boc, în replică la amănuntele povestite de Bjoza.

A fost o tentativă, nicidecum importantă, doar aburi. În ideea că, ştiţi cum e,  gluma, dacă se prinde, e bine. Dar nu s-a prins, pentru că, din ce am constatat, şi pentru mine a fost o surpriză enormă, au venit mulţi oameni la această comemorare. Am rămas plăcut surprins. Deci n-am pe nimeni duşmănie, absolut“, spune Constantin Şuşman, despre incidentul cu preotul Boc.

Suciu Paşcu a Bontii, primarul comunist al comunei, unul dintre bunicii premierului Boc, a pus la cale o reţea de informatori ai Securităţii pentru a-l prinde pe rivalul său, Şuşman. Dar Teodor Şuşman a fost mai vigilent şi a coborât din creierul munţilor în sat, cu partizanii, în noaptea de 18/19 august 1951, şi a ajuns la casa lui Suciu Paşcu a Bontii. Erau îmbrăcaţi în uniforme de miliţieni şi l-au ridicat pe primarul comunist, susţinând că trebuie să-l ducă la Huedin. Suciu Paşcu a Bontii nu a bănuit nimic decât atunci când a fost dus pe un deal şi l-a văzut pe Teodor Şuşman râzând sardonic: «Bine că eşti aici!». Sângele i-a îngheţat în vine trădătorului şi a ştiut că-l aşteaptă judecata partizanilor. L-au dus legat peste Dealu Suliţii în preajma Pietrelor Albe, lângă Vârful Vlădeasa, în inima munţilor, şi l-au judecat aspru. Partizanii au servit masa în faţa ochilor holbaţi ai trădătorului, apoi Teodor Şuşman – după ce s-a săturat de mâncat – a luat cuţitul şi i-a crestat lui Paşcu urechile, nasul şi i-a făcut buzunare în piele, turnând în ele sare. I-au dat foc şi l-au pârjolit Apoi i-a legat un mănunchi de iarbă pe spate şi i-au dat foc, pârjolindu-l ca pe porc. L-au chinuit o săptămână fără mâncare şi l-au legat cu capul în jos de un brad, după care au făcut partizanii un foc la care au prăjit slănină, încât Paşcu a Bontii şi-a mâncat carnea de pe mâini de foame. Într-un final, l-au legat partizanii pe trădătorul Paşcu a Bontii de un butuc de fag şi l-au aruncat de pe Pietrele Albe, să fie hrană la lighioanele pădurii”, aminteşte un amplu reportaj publicat de www.napocanews.ro, pe 5 iulie 2010.

Foto: Clujulcultural.ro

Comentarii Facebook