Un activist clujean vrea consultări publice reale pentru noul PUG și avertizează asupra haosului imobiliar din Cluj: „Nu mai vrem urbanism din pix!”
Activistul clujean Adrian Dohotaruvine cu un apel dur către administrația locală: pregătirea noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca nu trebuie să fie un exercițiu birocratic, ci un proces amplu, participativ și fundamentat pe studii, dezbateri publice și viziune pe termen lung. În acest sens, Dohotaru solicită alocarea unui buget de 1 milion de lei în bugetul local pe 2026 și deschiderea Palatului Telefoanelor ca spațiu dedicat consultărilor cu specialiștii și societatea civilă.
Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, propus ca spațiu de dezbatere publică. Trei direcții prioritare pentru viitorul Clujului
Recent achiziționat de Primăria Cluj-Napoca, Palatul Telefoanelor - clădire de patrimoniu, proiectată de arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea - este văzut de activist drept locul ideal pentru organizarea dezbaterilor privind viitorul orașului. Alături de întâlniri în cartiere, acest spațiu ar putea deveni un centru de dialog real între administrație, universități, ONG-uri și cetățeni, înainte de stabilirea temei de proiectare a noului PUG.
Propunerile formulate de Adrian Dohotaru, în calitate de președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil (ASOS), vizează trei axe majore considerate esențiale pentru dezvoltarea orașului:
- rețea verde-albastră metropolitană, care să combată efectele schimbărilor climatice și să ofere alternative reale la trafic, prin coridoare verzi și mobilitate durabilă;
- locuirea ca echitate socială, cu accent pe accesibilitatea locuințelor, reducerea presiunii speculative și dezvoltarea unui fond public de locuințe;
- protejarea patrimoniului construit, prin includerea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu în zone construite protejate și extinderea protecției asupra unor clădiri valoroase din fostele zone industriale.
Dohotaru atrage atenția că aceste propuneri minimale sunt menite să depășească logica actuală a „urbanismului de parcelă”, care a favorizat haosul imobiliar și interesele private. În opinia sa, consultarea publicului nu trebuie să aibă loc formal, după redactarea documentației, ci chiar din etapa de pre-planificare, atunci când se stabilesc direcțiile strategice ale orașului.
Consultări reale, nu simbolice
Pentru a asigura un proces credibil, activistul cere ca fondurile propuse să fie utilizate pentru studii, sondaje și consultări realizate de un consorțiu format din asociații profesionale, universități și ONG-uri. Obiectivul: o viziune care să depășească durata de valabilitate a PUG-ului și să conecteze Clujul la zona metropolitană, cu exemple concrete precum prioritizarea culoarului verde de mobilitate de-a lungul Someșului.
Propunerile au fost prezentate cu ocazia Audierii Publice organizate de Consiliul Civic Local, dedicată pregătirii elaborării noului PUG, programată pentru 22 ianuarie, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. Inițiativa este susținută și de arh. Adriana Măgerușan, cadru didactic la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN.
1 Comentariu