Miercuri 25 Noiembrie

Studiu - Cât de lovită a fost economia Clujului de pandemie. IT -ul are legături cu marile economii globale. Care este riscul


IT -ul clujean nu a fost lovit deloc de starea de urgență și de pandemia COVID 19, fiind conectat la marile economii ale lumii, Germania, Marea Britanie și SUA.

Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au analizat evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în deceniul precedent pandemiei, realizând și o analiză a impactului crizei COVID-19 asupra pieței muncii din Zona metropolitană Cluj.

Norbert Petrovici, doctor în sociologie la Universitatea ”Babeș-Bolyai", co-autor al studiului alături de Codruța Mare și Darie Moldovan (inginer date), a spus că IT -ul clujean ar fi extrem de vulnerabil la o criză mondială generată de un val doi al pandemei. 

Potrivit analizei realizate de cercetătorii UBB, economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut din ianuarie 2019, până în ianuarie 2020, cu 2,3% la nivelul pieței muncii (cu 5.818 locuri de muncă), ritm de expansiune similar creșterii anuale din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România.

Până la sfârșitul lunii mai 2020 s-au pierdut însă 3.437 locuri de muncă, ceea ce înseamnă o scădere de 1,4% a numărului de salariați. La nivel județean, pierderea a fost de 4.126 locuri de muncă. Astfel, potrivit analizei, 1 din 4 salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat în contextul pandemiei, iar până în luna iulie, în județul Cluj au fost suspendate 77.450 de mii de contracte în regim de urgență. Cele mai multe contracte (67%) au fost suspendate în Cluj-Napoca, fapt previzibil în condițiile în care municipiul concentrează 71% din forța de muncă a județului.

Cei mai mulți dintre salariații cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic, indemnizația pentru părinți în contextul pandemiei fiind alocată doar pentru 6% din contractele suspendate.

Categoria de salariați cel mai puternic afectată a fost cea a muncitorilor, studiul arătând că au fost suspendate 33.600 (43%) de contracte pentru persoane angajate ca muncitori calificați, semicalificați (operatori) și necalificati. În industrie, 1 din 3 salariați au fost în șomaj tehnic, iar 24% din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii în comerț. În sectorul de ospitalitate unde lucrează 11.400 de persoane în Zona Metropolitană Cluj, 62% dintre contractele de muncă au fost suspendate. De asemenea, în sectorul de servicii personale (coafor, frizeri, make-up, fitness), 42% din salariați au avut contractele suspendate.

În perioada stării de urgență au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari, iar o parte dintre companii au folosit contextul creat de pandemie pentru a se restructura și a ține sub control bugetul total de salarii.

Economia este în curs de revenire. În acest moment, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca, 5.756, fapt care înseamnă că doar 2,7% din salariați au contractele suspendate”, afirmă specialiștii care au realizat studiul.

În Cluj-Napoca, sectorul de IT a crescut cu 2% în perioada pandemiei, ceea ce face ca în acest moment acesta să fie cel mai mare sector economic al orașului, cu 25.886 de angajați. 

De asemenea, studiul arată că în anul 2018, Clujul a înregistrat cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, în afara capitalei. Veniturile private au crescut în perioada 2008-2018 cu 171%.

Economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei (date disponibile începând cu 2008) - volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și în Zona Metropolitană Cluj. Clujul este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat în mod dramatic după Criza Financiară din 2008-2010, Cluj-Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. Indicatorii cheie de performanță analizați pentru raportul statistic plasează Clujul pe un trend economic ascendent din perspectiva majorității direcțiilor economice relevante. Spre exemplu, în perioada studiată, PIB-ul a avut o rată de creștere de 115% în timp ce PIB-ul per capita a crescut cu 110%”, subliniază autorii studiului. 

În anul 2018, Cluj-Napoca a fost unul dintre orașele din Uniunea Europeană cu cea mai importantă creștere economică în grupa de PIB/loc 19.000 - 27.000 și se află în top 50 orașe care au demonstrat un angajament credibil pentru promovarea cunoașterii, culturii și creativității, situându-se pe poziția a 16-a ca mărime a economiei bazate pe cunoaștere și creativitate. 

Pe lângă acești indicatori generali, care conturează poziția municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în context național și european, studiul oferă și date concrete despre firme, salariați sau structura economică sectorială ce stă la baza economiei municipiului și a zonei metropolitane.

Studiul a fost realizat de către Universitatea Babeș-Bolyai prin Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, coordonat de conf. univ. dr. Norbert Petrovici, cu sprijinul Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

.

Comentarii Facebook